marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Sondaj efectuat de un institut apropiat PSD arată că Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu 36%. Liberalul Burduja - 8%. Alianța Dreptei, în creștere

Un sondaj efectuat de un institut apropiat PSD, CURS, arată că Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu un scor de 36%. Principala sa contracandidată rămâne Gabriela Firea (PSD), dar aceasta ar obține un scor de doar 33%. Recent, soțul lui Firea, Florentin Pandele, a declarat că aceasta nu va candida la primăria Capitalei. Citește și: Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut CURS este deținut de Iosif Bubble, al cărui soție, Diana Tușa, este deputat PSD. Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu 36% Pe locul III în ceea ce privește intenția de vot la primăria Capitalei este liberalul Sebastian Burduja, care ar beneficia de 8% din opțiunile electoratului. Burduja este la jumătatea scorului electoral al propriului partid, în București. În mod „spontan”, precizează sondajul,10% dintre alegători au spus că vor vota cu Cristian Popescu Piedone, primarul PPUSL al Sectorului 5. În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, ea arată astfel: PSD - 34%, creștere de 3% față de sondajele CURS din decembrie și octombrie Alianța Dreapta Unită ajunge la 23%, față de 20% în decembrie. PNL este constant la 16% AUR coboară la 13% față de 14-15% la final de 2023 SOS România: 6%, creșetere în marja de eroare, de 1%, față de decembrie. Sondajul a fost realizat în perioada 9 - 23 februarie, 2024, pe un eșantion de 1067 respondenţi, prin interviuri față în față. Marja de eroare este de 3%.

Sondaj efectuat de un institut apropiat PSD arată că Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu 36%. Liberalul Burduja - 8%. Alianța Dreptei, în creștere
Reuters: Pieţele financiare din Argentina încep să aibă încredere în noul lider libertarian al ţării, Javier Milei
Economie

Reuters: Pieţele financiare din Argentina încep să aibă încredere în noul lider libertarian al ţării, Javier Milei

Pieţele financiare din Argentina încep să aibă încredere în noul lider libertarian al ţării, Javier Milei, scrie agenția de presă Reuters, într-o analiză publicată vineri. Citește și: Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut Președintele Argentinei, Javier Milei, a declarat joi că va propune un proiect de lege care să penalizeze banca centrală în ceea ce privește finanțarea trezoreriei naționale. El a spus că va încerca să împiedice autoritatea monetară să tipărească mai multe bancnote în încercarea de a ține în frâu inflația, care în prezent depășește 200% anual. President of Argentina Javier Milei will be introducing a bill to Congress to jail any Central Bank official who orders the Central Bank to print money to cover Argentina's deficits. (Source: Reuters) ??— Steve Burns (@SJosephBurns) February 24, 2024 Pieţele financiare încep să aibă încredere în Milei „Șoptiți-o în liniște, dar piețele argentiniene aflate în dificultate dau semne că vor dubla miza pe liderul libertarian al țării, Javier Milei, pariind că acesta poate scoate economia din criză. Pe fondul unei încetiniri economice dureroase și în condițiile în care guvernul este lipsit de bani, Milei a făcut din austeritatea dură un obiectiv cheie de la preluarea mandatului în decembrie, ajutând țara să înregistreze în ianuarie primul excedent fiscal lunar din ultimii zece ani, ceea ce este pe placul investitorilor, după ani de cheltuieli excesive”, a scris Reuters. Reuters:‘Whisper it quietly but Argentina's embattled markets are showing signs of doubling down on no holds barred libertarian leader Javier Milei betting he pulls the economy out of crisis.’⁦@JMilei⁩ just might save Argentina & then the world. https://t.co/TDtCFxoDOZ— John Ruddick MLC (@JohnRuddick2) February 25, 2024 „Se pare că piaţa începe să creadă”, a spus analistul financiar Mariano Sardans, de la FDI Argentina, adăugând că, dacă încrederea ar putea fi menţinută, ar întări peso-ul aflat în dificultate, permiţând relaxarea restricţiilor valutare stricte care limitează accesul la dolari. Milei, care şi-a asumat angajamentul îndrăzneţ de a şterge un deficit bugetar de aproape 3% de anul trecut, a căutat să îşi respecte cuvântul. Guvernul său a redus cheltuielile, a cumpărat peste 5 miliarde de dolari pentru a acumula rezerve valutare, care sunt epuizate, şi a rostogolit datoriile din importuri cu o emisiune de succes a obligaţiunilor „Bopreal”. Deocamdată, asta întăreşte credinţa pieţei că Milei îşi va îndeplini angajamentele de a stabiliza economia, dar aceasta nu este o sarcină uşoară, studiile sugerând că sărăcia a crescut la 60%, protestele fiind tot mai mari pe străzi. „Piaţa devine foarte optimistă cu privire la convingerile lui Javier Milei”, a declarat Javier Casabal, strateg la Adcap Grupo Financiero. „Este o schimbare reală care merită sărbătorită, având în vedere că majoritatea investitorilor nu au avut încredere în capacitatea lui de a reduce deficitul bugetar, cu doar câteva săptămâni în urmă. Dacă este ceva, poate că se exagerează în anumite privinţe", a mai spus acesta.

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut
Politică

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut

Cum arată „stabilitatea” promisă de PSD-PNL: România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Citește și: AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor” "Inflația este cea mai pernicioasă și insidioasă taxă regresivă asupra săracilor”, explica, recent, Robert F. Kennedy Jr., unul dintre potențialii candidați la președinția SUA. „Inflația este o impozitare fără legislație”, spunea și economistul Milton Friedman. Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Care sunt informațiile oficiale despre situația economiei României la finalul anului 2023, începutul anului 2024: România are o inflație de 7,3%, cu două procente mai mare decât în următoarea ţară clasată, Estonia. Media inflației în UE a fost de 3,1%. „Motivul creşterii inflaţiei este reprezentat de modificările fiscale, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi au propulsat preţurile”, scrie Ziarul Financiar. În Republica Moldova, inflaţia a scăzut până la 4,2% în decembrie 2023. PIB-ul României a scăzut cu 0,4% în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul III din 2023. Au mai înregistrat reduceri ale PIB, în spațiul UE, Estonia - 0,4%, Irlanda - 0,7%, Germania - 0,3%, Finlanda - 0,4% sau Lituania - 0,3%. Economia Danemarcei a crescut cu 2%. Investiţiile străine directe au fost de doar 6,58 miliarde de euro în 2023, comparativ cu 10,03 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022. Grafic: Ziarul Financiar În schimb, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Din totalul celor 827.393 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.152 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023). În administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne pentru că l-a definit drept partid „pro-rus”, „extremist” și „alcătuit din troli”. Primele instanțe au apreciat că  jurnalista are dreptate
Politică

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne pentru că l-a definit drept partid „pro-rus”, „extremist” și „alcătuit din troli”. Primele instanțe au apreciat că jurnalista are dreptate

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne pentru că l-a definit drept partid „pro-rus”, „extremist” și „alcătuit din troli”: formațiunea condusă de George Simion a declanșat o cale excepțională de atac împotriva Ioanei Constantin, moderatoare la postul B1 TV, după ce a pierdut în primele două etape. Citește și: Judecătorii au decis că putem spune că AUR face propagandă pro-rusă: jurnalista Ioana Constantin a câștigat definitiv procesul cu partidul lui George Simion Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne AUR susține că ea i-a adus „grave daune de imagine” întrucât a susținut că formațiunea lui George Simion este „filo-rusă” și „anarhică”. „De asemenea, intimata invocă drept justificare a denigrărilor aduse Partidului și faptele unor terți, mai exact Călin Georgescu și Diana Iovanovici Șoșoacă”, se plânge AUR la judecător. Citește și: Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu, care întreba, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din 2 Mai. Și ea a dat statul în judecată pentru salariu mai mare În octombrie, instanța a decis că Ioana Constantin nu trebuie să fie sancționată pentru afirmațiile ei: „Instanța reține că afirmațiile făcute de către pârâtă (Ioana Constantin) se suprapun peste o bază factuală, respectiv declararea co președintelui AUR, George Simion, persoană indezirabilă și interdicția de a intra în Moldova (la acel moment) precum și propunerea acestui partid pentru funcția de prim ministru a lui Călin Georgescu, persoană de notorietate cunoscută cu afinități pro ruse, precum și promovarea/preluarea de articole de presă de către canalele media rusești. Instanța constantă că acestea sunt informații publice ce se găsesc disponibile la o simplă căutare în spațiul online, iar instanța le apreciază suficiente pentru a aprecia că pârâta a avut o bază factuală pentru afirmațiile sale, contrar susținerilor reclamantului”. „Domnule Ciolacu și domnule Ciucă, stați la rând cu lupta asta cu AUR. Voi singuri ziceți că aveți nevoie de 2 partide comasate să vă luptați cu AUR-ul lui Simion, eu l-am bătut de 2 ori în instanță de una singură. Și vrea și a treia oară, înțeleg. În România, zilnic, politicieni, jurnaliști, cetățeni simpli numesc AUR partid extremist și pro-rus. Pe ei nu i-a dat în judecată AUR, nu i-a dat în judecată Simion. De ce doar pe mine? Lungă istorie (politică). Poate o spun cândva”, a scris, azi, Ioana Constantin pe Facebook.

Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur, centura Gura Humorului, comparate cu două tronsoane de autostradă prin munte: „investiția” CJ Suceava, incomparabil mai scumpă
Eveniment

Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur, centura Gura Humorului, comparate cu două tronsoane de autostradă prin munte: „investiția” CJ Suceava, incomparabil mai scumpă

Costurile nerușinate ale șoselei lui Gheorghe Flutur, centura Gura Humorului, comparate cu două tronsoane de autostradă prin munte: „investiția” Consiliului Județean (CJ) Suceava este incomparabil mai scumpă. Azi, un vicepreședinte al CJ Suceava, Vasile Tofan, a susținut că centura Gura Humorului costă astronomica sumă de 539 de milioane de euro fiindcă trece printr-o zonă muntoasă. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Flutur este din 2016 președinte al Consiliului Județean Suceava. Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur „Am întrebat și noi despre prețuri și ni s-a răspuns, cu privire la centura Gura Humorului, că este parte a Autostrăzii Nordului, pe 4 benzi, iar pe o porțiune de peste 5 km este prevăzută construirea unor viaducte sprijinite cu stâlpi de beton în albia râului Moldova”, a susținut Tofan, pentru Monitorul de Suceava. Însă în România sunt autostrăzi de aproximativ aceeași lungime, cu lucrări mult mai spectaculoase, care nu se apropie de costurile uriașe ale centurii Gura Humorului. O comparație: Centura Gura Humorului va avea 10,14 km și un cost de 539 de milioane de euro. În mai 2023, costul era de 314 milioane de euro, deci majorarea este de circa 75%, mult peste inflație. Tronsonul 1, Sibiu-Boița, de pe ruta Sibiu-Pitești,a fost finalizat de austriecii de la Porr cu doar 613 milioane de lei, fără TVA (circa 150 de milioane de euro, cu TVA). Tronsonul are 13,17 km și include 27 poduri și pasaje, 27 podețe, un viaduct 414,7m lungime, un viaduct de 651,4m lungime, două spații de servicii, un centru de întreținere și coordonare, două noduri rutiere. Viaductul de la Tălmaciu este cel mai spectaculos viaduct din România. Tronsonul 4, Tigveni-Curtea de Argeș, tot pe ruta Sibiu-Pitești, construit tot de Porr, are cu circa 280 de metri mai puțin decât centura Gura Humorului, respectiv 9,86 km. Este unul din cele mai dificile tronsoane de autostradă. Costul, majorat în septembrie 2023, este de circa două miliarde de lei. Însă acest tronson va include tunelul Momaia, care are 1,4 kilometri, fiind primul tunel (forat) în execuție pe o autostradă în România. Pe această secțiune vor fi realizate 13 lucrări de artă, dintre care 12 poduri, pasaje și viaducte, cel mai lung viaduct fiind de 630 de metri. Cuprinde și construcția unui nod rutier la Țigveni, unde va face conexiunea cu Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești. Viaductul de la Tălmaciu „Ne pare rău că orice demers de bună-credință ajunge să fie interpretat politic și cu multă răutate”, s-a plâns vicepreședintele CJ Suceava, Vasile Tofan, după ce a votat pentru costul uriaș al centurii Gura Humorului.

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu, care întreba, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din 2 Mai. Și ea a dat statul în judecată pentru salariu mai mare
Eveniment

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu, care întreba, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din 2 Mai. Și ea a dat statul în judecată pentru salariu mai mare

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu, de la judecătoria din Mangalia, care striga, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din stațiunea 2 Mai: ea câștiga, în medie 12.500 de lei pe lună. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Potrivit relatărilor din presa centrală, judecătoarea Popoviciu a făcut prezența și a strigat numele lui Sebi Olariu, unul dintre cei doi tineri uciși în accident. “Când a întrebat dacă băiatul meu este în sală… Nu am văzut în viaţa mea un asemenea judecător. Îi voia buletinul”, a declarat tatăl adolescentului mort. Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu În declarația de avere din 2022, care se referăla anul fiscal 2021, ea consemnează un salariu anual net de 150.692 de lei, deci puțin peste 12.500 de lei. În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, ea declară 28.738 de lei de la judecătoria Ineu, alți 109554 lei de la judecătoria Mangalia și așa numite „diferențe salariale” și „dobândă diferențe salariale” în valoarea totală de 18.300 de lei. Aceste sume câștigate în instanță se plătesc însă în tranșe, în funcție de disponibilitățile ministerului de Finanțe, așa că este posibil ca în anii următori ea să beneficieze de plăți mult mai mari. Judecătoarea din Mangalia Ancuța Ioana Popoviciu a devenit celebră după ce a întrebat în sala de judecată dacă adolescentul mort în accidentul de la 2 Mai este prezent. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va fi verificată de Inspecția Judiciară „cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unor eventuale abateri disciplinare”. Incidentul s-a petrecut la primul termen de la Judecătoria Mangalia al procesului în care este judecat Vlad Pascu, cel care s-a urcat drogat la volan pe 19 august 2023 și a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, în stațiunea 2 Mai, din județul Constanța, ucigându-i pe doi dintre ei. Popoviciu a avut o carieră profesională modestă: a absolvit, în 2006, Dreptul la universitatea din Oradea, iar din 2011 este judecător. Ea a lucrat la judecătoria din Ineu până în 2022, când s-a mutat la Mangalia. Ea a mai fost sancționată cu avertisment pentru că nu judeca dosarele „cu celeritate”.

AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor”
Politică

AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor”

Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, îi reproșează soției sale, Diana Șoșoacă, că nu ia bani de la ruși: Citește și: Soțul Dianei Șoșoacă sugerează că aceasta l-ar fi înșelat. Soții Șoșoacă sunt în plin război înainte de alegeri. Silvestru Șoșoacă spune despre soția sa că e „psihopată” „Simion și Lulea spală câte șase milioane pe an banii mafiei transnistrene, adică ai Rusiei, ce să mai, în România, și tu de duci ca proasta paravanul lor”. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Afirmațiile lui Șoșoacă Silvestru, care este certat cu soția sa, apar într-o înregistrare difuzată pe TikTok, pe contul „Dincolo de știri”, administrat de Realitatea TV. Silvestru Șoșoacă pare că discută, în această înregistrare, cu jurnalista Gabriela Calițescu, de la Nașul TV, căreia i se plânge, într-o conversație de circa 20 de minute, de relația proastă cu soția sa. În prima parte a înregistrării difuzate pe TikTok, la minutul 2.55, Silvestru Șoșoacă se laudă că soția sa a fugit în baie, ca să nu o „plesnească” pentru că se ducea la ambasada Rusiei. Cel de-al treilea soț al senatoarei îi reproșează această vizită, darsugerează că ea ar fi trebuit să ia bani de la Msocova, așa cum ar face liderii AUR. Înregistrare „Dincolo de știri” Șoșoacă Silvestru reproșează soției că nu ia bani de la ruși „Pe la cinci dimineața, pe la cinci jumate, noi urlam unul la altul. S-a băgat în baie să n-o plesnesc, de nenorocită cât e! I-am spus: eu nu vin cu tine la Ambasada Rusiei! Pe mine m-ai întrebat dacă vreau să merg? M-ai întrebat dacă e momentul oportun? Sau doar cu proștii tăi cu care vorbești în jur? Nu se ducea, diun punct de vedere al PR-ului, nu te mai duci la ruși, dă-te-n…cu rușii tăi cu tot, că mă scoți dracului din sărite! Îți dă vreun milion de euro careva de acolo că le-ai salvat onoarea? Îți dă un căcat! Simion și Lulea spală câte șase milioane pe an banii mafiei transnistrene, adică ai Rusiei, ce să mai, în România, și tu de duci ca proasta paravanul lor. Să-ți dea și ție măcar 600.000 din ei că tot ești paravan de prost sau ești paravan pe gratis? Și a doua zi am avut dreptate: dă ăia 51 de oameni afară, că s-a dus ea și pe Kuzmin l-a mâncat în cur să zică el că ne înțelegem bine cu românii și speră într-o relație…70% a fost declarația lui Kuzmin, 30% a fost prezența ei acolo. Îți dai seama în ce conflict diplomatic ai reușit să bagi România, nu?”, a perorat Șoșoacă.

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL: edilul-șef din Deta (Timiș) a devenit social-democrat. La 19 februarie, PSD Bihor l-a racolat pe primarul PNL din Tinca
Politică

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL: edilul-șef din Deta (Timiș) a devenit social-democrat. La 19 februarie, PSD Bihor l-a racolat pe primarul PNL din Tinca

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL: edilul-șef din Deta (Timiș) a devenit social-democrat. Transferul a fost anunțat public de Alfred Simonis, președinte al Camerei Deputaților și unul dintre liderii social-democrați foarte apropiați de Marcel Ciolacu. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului A trecut, azi, la PNL și fostul primar liberal al comunei Sandra, suspendat din funcție de prefect până la finalizarea procesului privind acuzațiile de incompatibilitate, sesizate de ANI. PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL „Sunt doi oameni gospodari care nu au nevoie de prezentari. Sunt doi oameni performanti din administratia locala care vor candida in 2024 din partea PSD”, a spus Simonis,care este și liderul social-democratilor din Timis. Cei doi au explicat motivele pentru care au ales o alta cale politica. „In 9 iunie 2024 voi candida la functia de primar al Orasului Deta din partea PSD. Partidul Social Democrat este in momentul de fata un partid reformat. M-au convins cu rezolvarea unor probleme legate de administratia locala. Am avut in ultimul timp discutii cu Alfred Simonis si cu lideri la nivel national si judetean. Al doilea motiv pentru care am decis sa plec in echipa PSD… Am semnalat ca suntem nemultumiti de cum se impart banii pentru cofinantari. Nu am nimic cu fostii mei colegi din PNL, dar ce am cu acest tandem nociv care conduce filiala judeteana. Am intalnit aici oameni deosebiti cu care sunt convins ca voi lucra bine”, a declarat Petru Român, care conduce de 4 mandate Orasul Deta, citat de Opinia Timișoarei. „În 9 iunie voi candida din partea PSD. În ultimii 4 ani nu am fost susținut la nivel de Consiliu Județean, ni s-au tăiat din fondurile ce veneau de la guvern. Trebuie să fim în interesul cetățenilor, iar Consiliul Județean trebuie să vină în sprijinul locuitorilor”, a precizat Luchian Savu, primarul suspendat al comunei Sandra, ales încă din 2012. La 19 februarie a trecut la PSD și primarul Teodor Coste, din comuna Tinca, Bihor. El este primar în această localitate încă din 2008.

Bolojan, amenințare voalată? „Voi explica în mai”, spune președintele Consiliului Județean Bihor despre votul său împotriva alianței PSD-PNL
Politică

Bolojan, amenințare voalată? „Voi explica în mai”, spune președintele Consiliului Județean Bihor despre votul său împotriva alianței PSD-PNL

„Voi explica în mai”, spune președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, despre votul său împotriva alianței PSD-PNL. Publicația locală Bihoreanul l-a chestionat pe Bolojan în legătură cu acest vot, însă acesta a refuzat să ofere alte explicații. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului „«Mai mult decât am spus în Biroul Politic Național nu pot spune acum. Nu dau alte declarații acum», a pus punct discuției președintele PNL Bihor”, scrie Bihoreanul. Bolojan, amenințare voalată În mai se vor depune candidaturile la alegerile locale, iar afirmația lui Bolojan ar putea fi interpretată ca o amenințare voalată la adresa PNL. Nici primarul din Oradea, Florin Birta, nu a vrut să dea declarații pe tema alianței PSD-PNL. Și el s-a opus acestei alianțe. „Este o eroare să facem liste comune la europarlamentare. Este un dezastru, ne pierdem identitatea și nu o să mai revină electoratul la viitoarele alegeri spre PNL”, ar fi spus Bolojan în ședința Biroului Permanent al PNL. La această ședință s-a decis cu 58 voturi pentru, 2 abțineri și 5 împotrivă atât comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe data de 9 iunie, cât și ca PNL să prezinte o listă comună cu PSD de candidați la Parlamentul European. Cei 5 lideri din PNL, care au votat împotriva comasării alegerilor și a listelor comune la europarlamentare cu PSD, sunt Ilie Bolojan, Florin Birta, Ioan Turc (primarul din Bistrița), Robert Sighiartău, Florin Cîțu și Cristian Buican. „La BPN -ul de azi am votat ÎMPOTRIVA listei comune PNL-PSD la alegerile pentru Parlamentul European. Niciodată nu voi vota un socialist/pesedist! Este o alianță toxică pentru români și pentru PNL”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei. Consiliul Județean speră ca Guvernul să salveze spitalul
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei. Consiliul Județean speră ca Guvernul să salveze spitalul

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Gabriela Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice după ce Ciolacu i-a retezat intenția de a candida la primăria Capitalei: „Răbdare, răbdare, răbdare”
Politică

Gabriela Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice după ce Ciolacu i-a retezat intenția de a candida la primăria Capitalei: „Răbdare, răbdare, răbdare”

Gabriela Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice după ce Ciolacu i-a retezat intenția de a candida la primăria Capitalei: „Răbdare, răbdare, răbdare”, a scris ea pe Facebook, citându-l pe părintele Ilie Cleopa. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Firea, avalanșă de postări meditativ-melancolice „Ce urât!”a fost reacția Gabrielei Firea când președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că ea și Sebastian Burduja au șanse egale la primăria București. Surse politice din PSD și PNL susțin că, după comasarea alegerilor și decizia de candida pe liste comune la Parlamentul European, cele două partide caută un independent care să candideze la funcția de edil-șef al Capitalei. Într-o altă postare, care pare a se referi la atitudinea excesiv de politicoasă a lui Marcel Ciolacu față de ea, Firea o citează pe socialista Sofia Nădejde: „Sfârșiți odată cu tratamentul cel copilăresc ce ne dați...de a ne săruta mâinile și a ne compara cu îngerii, iar în absență a ne trata de paria”. „Sunt cuvinte care au consecințe și sunt tăceri care au motive” este un alt panseu postat de Firea, la 21 februarie. „Adevărul va prevala în cele din urmă acolo unde se depun eforturi pentru a-l scoate la lumina”, mai scrie ea, citându-l pe George Washington. „Sotia mea nu va mai fi candidat la Primaria Capitalei, eu ma simt extraordinar de bine ca va avea timp sa se ocupe de copii. În ultimele sondaje reale are peste 32%. Azi va fi un alt candidat.”, a spus Pandele, la postul de televiziune România TV. Întrebat dacă Firea vrea să candideze pentru un post de europarlamentar, Pandele a spus: „Nu stiu absolut nimic.”

Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului
Politică

Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului

Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului, care are circa 50 de kilometri. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei Orașul are circa 13.000 de locuitori. Centura va fi construită printr-un „parteneriat” în Consiliul Județean Suceava și CNAIR. Probabil cea mai scumpă șosea din România Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, ieri, indicatorii tehnico-economici pentru şoseaua de centură Gura Humorului, parte a Autostrăzii Nordului, costurile fiind estimate la circa 539 de milioane de euro, respectiv 2.698.840.811,24 lei (cu TVA), din care construcţii-montaj (C+M) 2.318.151.912,36 lei. Acest consiliu județean este condus de Gheorghe Flutur, prim-vicepreședinte al PNL. Pentru comparație, costurile porțiunii din nord al autostrăzii de centură a Capitalei sunt de circa 2,35 miliarde de lei, dar fără TVA. Însă aceasta este o autostradă de circa 50 de kilometri, iar costurile exproprierilor sunt mult mai mari în Ilfov. Vicepreședintele CJ Suceava Vasile Tofan a arătat că varianta de ocolire Gura Humorului este proiectată la profil de autostradă (profil de munte), cu o lungime de 10.142,04 m având o viteză de proiectare de 100 km/h, cu 2 benzi de circulație pe sens, cu benzi de încadrare și staționare de urgență, o zonă mediană, având o lățime totală a platformei de 23,50 m. Pentru comparație, lățimea platformei pe autostrada București este de 26 de metri, iar viteza cu care se va putea circula va fi de 140 km/h. CJ Suceava speră să obțină finanțare din surse europene, prin Programul Transport 2021-2027. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, s-a abținut de la vot, arătând că are un teren pe traseul centurii. Pe rețelele sociale, sucevenii au protestat față de acest cost imens. „Este un cost uriaș”, a scris jurnalista Oana Șlemco, de la Intermedia TV. „Politic, Suceava e Italia anilor 80-90 când mafia domina toate instituțiile statului și singura diferență e că acum toți «lucrează» doar prin instituții cheie!”, a răspuns, la o postare a lui Șlemco, Vasile Bolohan.

Corespondenta Bloomberg la Casa Albă anunță că România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general al alianței nord-atlantice
Eveniment

Corespondenta Bloomberg la Casa Albă anunță că România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general al alianței nord-atlantice

Corespondenta Bloomberg la Casa Albă, Jennifer Jacobs, anunță pe X/Twitter că România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general al alianței nord-atlantice. Ea apreciază că acest demers va „complica” eforturile altor aliați de a-l plasa pe fostul premier olandez Mark Rutte în acest post. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general „Scoop: România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele său, Klaus Iohannis, drept candidat la funcția de secretar general al NATO, potrivit@nat_droz @PeterMartin_PCM Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs. Scoop: Romania has notified other NATO members that it plans to nominate its president, Klaus Iohannis, as a candidate for NATO secretary general, per @nat_droz @PeterMartin_PCM. Will complicate other allies’ effort to install Mark Rutte as the next secretary general.— Jennifer Jacobs (@JenniferJJacobs) February 22, 2024 Natalia Drozdiak, @nat_droz, se ocupă de politica externă a NATO și UE, tot la agenția de presă Bloomberg. Peter Martin, @PeterMartin_PCM, este corespondentul Bloomberg pentru apărare și intelligence. Termenul folosit de Jacobs, „scoop”, presupune o exclusivitate, o știre publicată înaintea tuturor celorlalți. Regatul Unit a anunțat joi că îl susține pe premierul olandez Mark Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO. Politico a scris, ieri, că și președintele SUA, Joe Biden, l-ar susține pe fostul premier olandez. Ulterior, un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că „președintele Biden susține puternic candidatura premierului Rutte să fie următorul secretar general al NATO”.

Eurostat: România, cea mai scăzută pondere a persoanelor din UE care au competenţe digitale de bază
Eveniment

Eurostat: România, cea mai scăzută pondere a persoanelor din UE care au competenţe digitale de bază

România este țara cu cea mai scăzută pondere a persoanelor din UE care au competenţe digitale de bază, arată Eurostat. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România, cea mai scăzută pondere a persoanelor care au competenţe digitale Anul trecut, 55% din populaţia UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani avea cel puţin competenţe digitale de bază, existând decalaje semnificative în blocul comunitar, cu rate variind de la 83% în Ţările de Jos, la 28% în România, arată datele publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Nivelul educaţiei formale afectează nivelul competenţelor digitale ale persoanelor. În UE, decalajul de competenţe digitale de bază între persoanele cu nivel de educaţie ridicat (80%) şi cele cu educaţie formală scăzută sau fără (34%) este de 46 puncte procentuale (pp). Cel mai semnificativ decalaj a fost în Portugalia (66 pp), Grecia (63 pp) şi Malta (59 pp). În contrast, cel mai redus decalaj a fost în Estonia (12 pp), Finlanda (14 pp) şi Lituania (22 pp). Competenţe digitale mai scăzute sunt înregistrate în rândul categoriilor de vârste mai mari, atât la bărbaţi, cât şi la femei. De exemplu, la categoria de vârstă 65-74 ani, ponderea bărbaţilor care au cel puţin competenţe digitale de bază este redusă cu mai mult de jumătate comparativ cu cei în vârstă de 25-34 ani (69% comparativ cu 34%). Contrastul în rândul femeilor de categorii diferite de vârstă este chiar mai pronunţat: 71% din femeile cu vârsta între 25-34 ani au cel puţin competenţe digitale de bază, comparativ cu doar 25% la cele cu vârsta între 65-74 ani. La categoriile de vârstă 16-24, 25-34 şi 35-44, mai multe femei au cel puţin competenţe digitale de bază decât bărbaţii din grupe de vârstă similare. În rândul persoanelor de 45 sau mai mult, situaţia este inversă, ponderile sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor, decalajul de gen adâncindu-se la categoriile de vârste mai mari. Indicatorul privind competenţele digitale este unul dintre indicatorii cheie de performanţă în contextul "Deceniului digital", care stabileşte viziunea UE pentru transformarea digitală. Ţinta pentru 2030 este ca 80% din cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani să aibă cel puţin competenţe digitale de bază.

Cum explicau, în 2012, liderii USL susținerea pentru „independentul” Sorin Oprescu. În 2023, acesta a fugit din țară, fiind condamnat la peste zece ani de pușcărie
Politică

Cum explicau, în 2012, liderii USL susținerea pentru „independentul” Sorin Oprescu. În 2023, acesta a fugit din țară, fiind condamnat la peste zece ani de pușcărie

Cum explicau, în 2012, liderii USL susținerea pentru „independentul” Sorin Oprescu: „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general”, spunea Crin Antonescu, în octombrie 2012, când acesta era președinte al PNL. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei În septembrie 2012, Oprescu, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită și arestat preventiv pentru 30 de zile. Oprescu a fost prins primind 25.000 euro de la patru denunţători. În martie 2023, a fost condamnat la 128 de luni de închisoare, dar a fugit în Grecia. Cum explicau liderii USL susținerea pentru Sorin Oprescu Acum, surse politice susțin că PSD și PNL se pregătesc să susțină un independent la primăria Capitalei, numele cel mai vehiculat fiind al lui Cătălin Cîrstoiu, medic la spitalul universitar de urgență, la fel ca Oprescu. „USL îl sprijină pe Sorin Oprescu în calitate de candidat independent”, anunța, încă din august 2011, președintele Consiliului Național al PSD, Adrian Năstase. „Sunt convins că Sorin Oprescu, alături de un consiliu general care nu-l va bloca şi alături de un guvern care nu îl va sabota, ci ambele îl vor sprijini, va pune în practică toate proiectele pe care le are pentru Bucureşti”, spunea președintele PSD Victor Ponta, în 2012. Antonescu: „Un proiect care merge bine” „Mă bucur că, după ce Bucureştiul a avut doi primari care au furat, au minţit, au distrus Bucureştiul, alegerea, în 2008, a domnului Oprescu a reprezentat pentru noi o speranţă. Această speranţă s-a menţinut până în 2012, şi, acum, realegerea domniei sale ca primar general, dar într-o situaţie complet nouă, având alături de el un consiliu general care nu-l va bloca şi nu-l va sabota, ci îl va sprijini în continuare, şi având alături un guvern care nu îl va sabota, ci îl va sprijini în proiectele sale, sunt convins că toate acestea, strânse la un loc, reprezintă o oportunitate şi o şansă extraordinară pentru capitala ţării”, mai spunea Ponta, la acel moment și premier. „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general, pentru Primăria Capitalei, pentru că, repet, şi toata lumea o ştie, Sorin Oprescu a candidat ca independent la Primăria Capitalei, dar asociat într-un proiect care presupunea nu doar susţinerea electorală a USL, ci şi susţinerea, evident, în Consiliul General. Şi, iată, e un proiect care merge bine, aşa încât, chiar dacă unii doresc să moară de grija altora şi de grija noastră, noi nu avem, în privinţa aceasta, probleme”, arăta, în octombrie 2012, președintele PNL Crin Antonescu, într-o emisiune a Antenei 3, unde se afla alături de Ponta și Oprescu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră