joi 16 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ciucu: PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30%

PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Sorin Grindeanu este la 11%, iat în Bolojan de 30%, afirmă prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu într-un comentariu la o postare pe Facebook. El a a spus că aceste date provin de la un sondaj pe care cei care l-au făcut nu au vrut să-l publice. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% „Am văzut un sondaj, cei care l-au făcut nu l-au publicat din pacate. Bolojan este la 30%, Grindeanu la 11%. Bolojan e depășit doar de Simion si acel Georgescu.   PSD a ajuns sub PNL. AUR scade mult si USR creste.   Ce dau ei este praf in ochi”, a scris Ciucu, care și-a exprimat astfel neîncrederea în sondajul publicat, azi, de CURS. Acest institut este controlat de soțul unei deputate PSD, care este și vicepreședinte a acestui partid.    Ieri, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a scris, referindu-se, probabil, la o cădere a PSD după inițierea demersului de răsturnare a guvernului Bolojan: „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României.   Unde dai, si unde crapă”.    Un sondaj CURS publicat azi arată o susținere neobișnuit de mare pentru premierul Bolojan: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan. 

Ciucu: PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30%
Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD
Politică

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Sondajul a fost publicat azi și a fost realizat de CURS, deținut de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, vicepreședinte PSD.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1098 respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan.  Potrivit CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD - 23%, PNL - 18%, USR - 10%, UDMR - 5%, SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri - 2%. Datele arată că Bolojan ar putea avea susținere inclusiv în tabăra partidelor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva acestuia.  Acum câteva zile, tot CURS a prezentat un sondaj din care reiese că 54% dintre bucureșteni consideră că Bolojan ar trebui să demisioneze, iar 42% nu vor. 

Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD
Politică

Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD

Pesedistul Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, care în 2018 a fost amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu, afirmă surse din PSD. Oprea a fost recent ales prim-vicepreședinte al organizației PSD din Sectorul 6. În plus, el a devenit senator, din 27 aprilie, preluând locul lăsat liber, prin demisie, de Florin Jianu. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Aceasta ar fi expliacția pentru poziționările extrem de agresive a lui Radu Oprea din ultimele zile, pe linia PSD, împotriva listării la bursă a unor companii de stat.  Oprea a fost și ministru pentru mediul de afaceri, din ianuarie 2018 în noiembrie 2019, în cabinetul Dăncilă și cu girul politic al liderului PSD de la acel moment, Liviu Dragnea.  Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6 Însă Radu Oprea este din Prahova - unde a făcut afaceri cu Sebastian Ghiță - fiind ales parlamentar în repetate rânduri în acest județ.  DeFapt.ro a arătat, în iunie 2023, că Radu Oprea a avut dosar de evaziune fiscală, dar a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar. El deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, dar după ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate aceste bunuri. Oprea a negat că ar fi fost amendat, dar DeFapt.ro a arătat că minte.  Tot DeFapt.ro a arătat cum controlează Oprea compania Romarm, prin clienții săi: „Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a făcut cumva rost de doi ani de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general al Romarm. Culmea ubicuității, din ultimul său CV rezultă că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, era simultan student la două universități (una - în București, cealaltă - în Târgu Jiu), masterand la ASE, bursier Erasmus+ în Portugalia, intern la Ministerul Energiei și angajat în România”.  „Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fentat legea pentru a-l angaja pe Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial, deși angajările la stat sunt blocate. Cum s-a fentat legea: Constantin Brezoi, fost suprefect de Prahova și unul din oamenii de încredere ai lui Radu Oprea, a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, apoi a fost detașat pe funcția de director comercial la Romarm. Postul de primar al Sectorului 6 este liber după ce liberalul Ciprian Ciucu a fost ales primar general al Capitalei. Guvernul nu a stabilit data alegerilor. 

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate
Politică

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate

Ministerul interimar al Transporturilor, Radu Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate. Unele erau depozitate în această gară din ianuarie, altele doar de o lună și jumătate. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Miruță n-a explicat clar motivul oficial al acestei situații, dar pare că este vorba de o neînțelegere între constructorul polonez și beneficiarul din România.  Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate „Culmea absurdului la CFR: am găsit în curtea Ministerului Transporturilor 21 de trenuri noi-nouțe, moderne, care zac de luni bune spre a fi decolorate de soare. În tot acest timp călătorii îndură, în unele trenuri vechi, banchete rupte, toalete sparte și lipsa aerului condiționat. I-am chemat la fața locului pe furnizor, managerul de proiect și coordonatorul contractului de achiziție. Tipic românește, nu se înțeleg pe birocrația tot de ei făcută și agreată în urmă cu 1,5 ani. În tot timpul acesta, cele noi ies din garanție fără să meargă 1 km, după care apar alte contracte noi „de mentenanță”.   Care-i soluția? Puși la aceeași masă și aplicată legea: exact cum scrie, nu cum nu vor să o citească, de teama consecințelor.   Când? Miercurea viitoare, la sediul Ministerului Transporturilor, unde am invitat producătorul din Polonia și structurile responsabile din minister.   Curios din fire, am verificat câtă localizare în România a fost cerută prin contract (ianuarie 2024) de ministrul Transporturilor pentru construirea celor 91 de trenuri și câte firme românești au fost implicate în acest contract.   Zero localizare, nimic produs în România, nicio firmă românească. Unii pe care îi aud în aceste zile că 60% producție prin SAFE, cu fabrici construite în România, e puțin, sunt cei care, pe sume mai mari, au semnat contracte cu 0 localizare în România, cu 0 firme românești implicate”, a scris Miruță, pe Faceboook. 

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile
Politică

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, lansează un avertisment, pe Facebook: moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva guvernului Bolojan a devenit o armă cu „efecte colaterale imprevizibile”. Deși nu explică clar la ce se referă, el pare că se referă la intenția de vot pentru PSD.  Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile El a mai scris acum câteva zile că: „Coroborând structura diferită a electoratelor AUR și PSD, narațiunile din ultimii doi ani care au consolidat loialitatea acestora față de partide în cadre de ostilitate și uriașele presiuni economice și sociale care nu pot fi netezite cu sloganuri populiste, înclin să cred ca alianța inevitabilă dintre PSD - AUR va aduce prejudicii electorale celor două partide”.  Acum, Ștefireac pare că știe că inițiatorii moțiunii vor pierde din alegători. „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României. Unde dai, si unde crapă”, a scris sociologul.  La 27 aprilie, el arăta: „Doar 4% dintre votantii AUR au încredere în Grindeanu. Și doar 12% dintre votantii PSD au încredere în Simion (...) Spun ca aceasta este o colaborare politica in contra naturii pentru ca AUR s-a născut și se hrănește din fronda anti-PSD, retorica anti-sistem, mantra anti-corupție. Iar PSD a fost “înjumătățit” electoral tocmai de AUR”. 

Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS
Politică

Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că declasifică dosarele MAE privind mineriadele, vizita în România a Regelui Mihai, în 1992, sau corespondența cu URSS. Vor fi declasificate documentele elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992. Ele trebuiau să fie publice de mult timp, dar au fost trecute la categoria „secret de serviciu”.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS „Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS - toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice. Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii '90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri?   Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?   Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României.   Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.   Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.   Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.   Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.   Câteva titluri de dosare: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989" „Reunificarea Germaniei (1990)" „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai" „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS"   Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.   O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază.   Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE”, a scris Țoiu, pe Facebook. 

Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens
Politică

Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut, la Antena 3 că: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea, prin dezvoltările ulterioare, unde a dus România, şi ştim cu toţii, n-aş vrea să dezvolt”. Grindeanu a făcut această mențiune pentru a-l compara pe premierul Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens În realitate, Sorin Grindeanu a ajuns premier cu girul politic al lui Liviu Dragnea, care era președintele PSD. După ce PSD l-a demis pe Grindeanu din funcția de premier, la 29 iunie 2017, în scurt timp, respectiv în noiembrie 2017, actualul președinte al PSD a fost votat de Parlament - unde PSD avea majoritatea - în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).  „Aţi spus public că v-a lipsit pupincurismul pentru a rămâne în funcţie. E o întrebare retorică, pentru că azi sunteţi aici pus tot de PSD”, i-a spus, la dezbaterea din Parlament, senatorul Florin Cîțu.  Guvernul Grindeanu a modificat, pe 27 aprilie, prin ordonanţă de urgenţă, legea de funcţionare a ANCOM, statuând că numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestei instituţii se va face de către plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului. Înainte de aprobarea acestei OUG conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului. Presa a relatat că în perioada mandatului lui Grindeanu la șefia ANCOM, salariul său a crescut de la 8.892 lei net în 2018 la peste 35.000 lei net în 2019. În iulie 2019, publicația Libertatea a relatat că două consiliere erau angajate pe criterii politice, una fiind fiica lui Paul Stănescu, iar cealaltă o fostă Miss Buzău, prezentă și într-o delegație oficială în Insulele Azore plătită din fonduri publice.

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR
Politică

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR: „În momentul în care i-am anunțat pe câțiva că nu nu voi semna moțiunea, erau atât de speriați de gestul meu. Mi-au spus: nu te sinucide, nu fi nebună, prefă-te bolnavă. Se tem”, a spus ea, la Digi 24.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Senatoarea nu a spus cine i-a dat acest mesaj.  Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor că nu va semna moțiunea Stoiciu, care a demisionat recent din PSD în semn de protest față de depunerea unei moțiuni de cenzură alături de PSD, a susținut că mulți pesediști nu sunt de acord cu decizia conducerii, dar se tem. „Există voci nemulțumite inclusiv de demersul - înainte de a lansa cu AUR, erau mai mulți nemulțumiți pentru că le era foarte frică de perspectiva unei opoziții, pentru că nu vedeau un plan foarte clar prin care PSD poate să revină la guvernare împreună cu liberalii, USR și UDMR”, a explicat senatoarea.  „PSD deja pierde o parte din alegători către AUR, iar această alianță va crea și mai multă confuzie în rândul electoratului, pentru că prin acest gest partidul AUR va fi legitimat. Iată, dintr-o dată nu mai este un partid atât de nefrecventabil, nu mai un partid extremist, putem să ne aliem cu ei, putem să apărem împreună în conferințe de presă, la tribuna Parlamentului, să vorbim pe aceeași voce. Confuzia care se va produce în rândul alegătorilor PSD va fi una foarte mare și riscul este să piardă și mai mult către AUR, o dată, și doi la mână, să nu uităm, în rândul Partidului Social Democrat, printre votanții acestui partid există voci și mulți sunt pro-europeni, sondajele ne arată că foarte mulți din alegătorii Partidului Social Democrat nu își doresc niciun fel de alianță cu AUR”, a mai apreciat ea. 

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”
Politică

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”, a spus el, în briefingul de după ședința Executivului. În înregistrarea postată pe site-ul Guvernului se aud râsetele jurnaliștilor după acest atac. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” „Înainte de a încheia, mâine este Ziua Internațională a Muncii. Cu mandatul pe care îl am, de ministru interimar al muncii, aș vrea să mulțumesc tuturor celor care muncesc și pun umărul la construcția acestei țări și, în același timp, mă uit și la diaspora, cei care muncesc în afara țării. Mi se pare o zi în care, pe lângă mici și grătare, trebuie să ne gândim foarte mult că munca, până la urmă, construiește această țară. Și da, mi-ar plăcea ca toți să stăm să muncim și nu să stăm să șobolănim prin parlament cu moțiuni de cenzură. Vă mulțumesc foarte mult!”, a spus Pîslaru.  El a prezentat, azi, proiectul de lege prin care se limitează cumulul salariului cu pensia.  „Nu se mai poate încasa, în același timp, şi pensie specială integrală, şi salariu întreg, tot de la stat. Proiectul de lege pe care l-am adoptat, astăzi, în ședința extraordinară de guvern, este ceva ce a fost anunțat în spațiul public de ceva vreme. Singura problemă este că el a fost pus într-un sertar, cu lumina stinsă, şi astăzi, prim-ministrul Ilie Bolojan şi Guvernul au aprins lumina pe acest subiect, iar ceea ce nu s-a putut mai multe luni de zile, iată, ne-a luat fix două zile, plus încă o zi de avizare, să pot să-l propun şi guvernul să poată să-l adopte”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.   

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR
Economie

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR, arată datele Băncii Naționale. Leul se depreciază în raportul cu euro și dolarul de ieri. Analiștii apreciază că deprecierea este legată de criza politică din România.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pe piaţa interbancară, după ora 13, când Banca Naţională a anunţat referinţa, moneda europeană a ajuns la 5,18 lei. Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR „Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor. Cu cât tensiunile sunt mai puternice, iar piaţa percepe că politicile economice vor fi afectate de criza politică care ar putea duce la creșterea deficitului, a inflației, cu atât leul se depreciază mai puternic. O parte din economisiri se reorientează către euro dacă piața percepe modificări generate de tensiunile politice. Dacă această criză se încheie cu bine, atunci piețele își revin și cursul de schimb își va reveni odată cu ele”, a declarat Lucian Croitoru, consilier guvernator BNR. Ceea ce vedem acum este o volatilitate ridicată a preţurilor activelor româneşti în contextul evoluţiilor politice. Am văzut acest lucru la Bursă, la obligaţiunile de stat, iar acum şi la cursul valutar euro/leu. Pentru România este extrem de important să absoarbă banii din PNRR, pentru că sunt prinşi ca venituri în bugetul de stat. Nerealizarea acestui obiectiv va avea impact puternic asupra sustenabilităţii deficitului bugetar. Aşa cum menţionează şi agenţiile de rating, atragerea fondurilor UE este de asemenea esenţială şi pentru păstrarea ratingului de economie recomandată investiţiilor. Deficitul bugetar şi cel de cont curent sunt în continuare nesustenabile şi este în continuare nevoie de reformă în sectorul public. Dacă aceasta este stopată, acest lucru va avea automat impact şi asupra încrederii investitorilor în economia românească", a explicat joi, pentru Agerpres, Adrian Codirlaşu, președintele CFA România. 

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM
Economie

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM

Magistrații au liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM, în ședința de miercuri, 29 aprilie. CSM a fost sesizat de un magistrat, care dorea să știe dacă prevederea legală care le intezice „să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse” și să „aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome”, blochează și investițiile în așa-numite ETF-uri și ETC-uri.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM ETF-urile (Exchange Traded Funds) sunt fonduri de investiții care conțin un set diversificat de active (acțiuni, obligațiuni, mărfuri) și se tranzacționează pe bursă la fel de ușor ca acțiunile unei companii. Ele urmăresc performanța unui indice (ex: S&P 500), oferind diversificare instantanee, costuri reduse și lichiditate ridicată. ETC-urile (Exchange Traded Commodities) sunt instrumente financiare tranzacționate la bursă care permit investitorilor să obțină expunere la prețul mărfurilor (precum aur, petrol, gaz natural sau metale industriale) fără a deține marfa fizic. Spre deosebire de ETF-uri, care sunt fonduri de investiții, ETC-urile sunt titluri de creanță (instrumente de datorie) emise de o instituție financiară. Ieri, CSM a decis că magistrații pot investi în ETF-uri, dar doar „în scopul economisirii şi conservării valorii capitalului, chiar dacă presupune şi obținerea unui profit prin creşterea valorii unităților de fond”. Însă, „efectuarea în mod repetat, sistematic, la intervale scurte de timp, a unor operațiuni de achiziționare şi de revânzare de ETF-urilor sau ETC-uri cu scopul de a obține profit prin specularea valorii acestora are caracterul unei activităţi organizate din conținutul noțiunii de 'exploatare a unei întreprinderi', interzisă prin art. 231 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2022. Chestiunea periodicității efectuării unor tranzacții de vânzare-cumpărare de ETF-uri sau ETC-uri pentru a putea fi calificată ca activitate comercială, urmează a se analiza de la caz la caz”, a anunțat CSM. 

Planul lui Bolojan: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD. Racolări individuale, acceptate
Politică

Planul lui Bolojan: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD. Racolări individuale, acceptate

Planul premierului Ilie Bolojan, dezvăluit chiar de acesta: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD, iar racolările individuale ale unor parlamentari - după modelul UNPR-ului, folosit de Traian Băsescu pentru a asigura guvernului Boc majoritatea - sunt acceptabile. „Dacă se va ajunge la o consultare post-moțiune, vom merge la Cotroceni și vom spune punctul nostru de vedere. Adică putem fi la guvernare, nu mai putem fi în coaliție cu PSD”, a spus el. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Planul lui Bolojan: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD Declarațiile sale vin în condițiile în care mai mulți lideri liberali, precum Ionuț Stroe, președintele PNL Sector 4, sau Valeriu Iftime, președintele PNL Botoșani și președintele Consiliului Județean din acest județ, au cerut ca negocierile cu PSD să continue, pentru a împiedica o guvernare PSD-AUR. Surse din PNL arată că inclusiv la discuțiile care au avut loc la Cotroceni, în spatele ușilor închise, mai mulți prim-vicepreședinți PNL, printre care Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea, au avut același mesaj, pro-PSD. „Decapitarea unui partid sau în momentul în care stabileşti conducerea unui partid în alte sedii decât în sediul acelui partid, înseamnă că acel partid devine un partid anexă, un partid de tip balama, al unui partid, iar Partidul Naţional Liberal, dacă nu şi-a învăţat lecţia şi ar accepta o asemenea situaţie, ar scrie pe el PNŢCD sau ALDE”, a avertizat însă liderul PNL.  Vorbind despre susținerea pentru un guvern minoritar, Bolojan a spus: „Sigur că mulţi parlamentari care au intrat pe diferite liste încep să înţeleagă care sunt problemele României şi ce se poate face cu adevărat în viitor”.  Întrebat dacă ar putea apărea o soluţie de tip UNPR, care la un moment dat a sprijinit Guvernul condus de Emil Boc, premierul a răspuns că este posibil să se întâmple acest lucru. „Este posibil să se întâmple şi asta, dar nu pot să fac predicţii vizavi de ce va face un număr de parlamentari într-un sens sau altul. Dar, la un moment dat, gândiţi-vă, când ai coaliţii de 3-4 partide, cum trebuie să avem noi, nu este foarte comod, în general, nici să administrezi coaliţia, dar nici să iei decizii”, a declarat Bolojan la TVR. Avantajele guvernului minoritar Câteva ore mai târziu, la Rock FM, el a prezentat în termeni pozitivi un posibil guvern minoritar. „Guvernele minoritare sunt un fenomen pe care îl avem în multe ţări. Sigur că un guvern cu o majoritate stabilă, puternică are capacitatea de a lucra predictibil mai mult, are capacitatea de a face mai mult dacă acea majoritate este coerentă. Dacă ai patru, cinci partide într-o coaliţie, nu este foarte comod să generezi o acţiune unitară într-o anumită direcţie. De foarte multe ori coaliţiile, nu doar în România, ci şi în alte ţări, devin neperformante, pentru că partidele îşi anulează unul altuia capacitatea de acţiune. Unii trag într-o parte, alţii în altă parte”, a spus Bolojan.  El a dat ca exemplu reducerile din administraţie, menţionând că, deşi în protocolul de guvernare se prevedea că se va face o reducere de 20%, abia s-a făcut una de 10%, "cu anumite virgule, cu anumite excepţii şi după multe luni de zile"."Deci, un Guvern minoritar, uneori, pe termen scurt, poate să facă lucruri pe care unul de coaliţie nu le poate face, pentru că partidele îşi anulează reciproc acţiunile, dar sigur, pe termen lung, e bine să ai o stabilitate politică. Eu întotdeauna am susţinut asta", a adăugat premierul.

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica
Politică

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie premierul Ilie Bolojan: acestea ajungeau la 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari. Premierul a arătat că cei din conducerea Hidroelectrica au preferat să-și dea aceste bonusuri în loc să investească în baterii de stocare a energiei, care ar fi adus profit. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan „Gândiţi-vă că Hidroelectrica în aceşti ani a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiţii. Şi gândiţi-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocate şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 - 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri. Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut de 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au. În loc să facă aceste investiţii, dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte multe spaţii, foarte puţine spaţii de tranzacţionat pe pieţe Şi cei care fac bani din operaţiuni care se întâmplă pe pieţele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mişcare şi preţul energiei ar fi scăzut”, a explicat Bolojan.  Vorbind despre situația ATR-urilor eliberate de Transelectrica, el s-a ăntrebat retoric: „Chiar n-a văzut nimeni timp de doi ani de zile această bătaie de joc faţă de un interes strategic al României, să ai pieţe de energie libere?”.  „Dacă te duci la Transelectrica să soliciţi, de exemplu, o racordare într-o anumită zonă, s-ar putea să primeşti un răspuns că nu se poate. Dar a doua, a treia zi, e posibil să te sune cineva. «A, în zona respectivă avem noi un proiect, dar vă costă atâta. » Şi nu cred în oameni talentaţi care fac nişte proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizaţii repede, fără să existe tot felul de complicităţi acolo. Şi cu siguranţă sunt foarte multe complicităţi, aici sunt foarte mulţi bani transpolitic, transinstituţional şi un deranj este foarte mare”, a explicat Bolojan. 

Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă acesta răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură
Politică

Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă acesta răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură

Premierul Ilie Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură. Liderul liberal a insistat că PSD vrea să dea jos Executivul fiindcă a afectat intersele clientelei sale: „În toată această perioadă am luat măsuri care au deranjat teribil”.  Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură „Responsabilitatea crizei este în curtea PSD. Noi suntem un partid responsabil și nu fugim. Dacă se va ajunge la o consultare post-moțiune, vom merge la Cotroceni și vom spune punctul nostru de vedere. Adică putem fi la guvernare, nu mai putem fi în coaliție cu PSD. Dacă vin cu o soluție. Dacă nu, PNL poate să caute o alternativă trebuie să construim un pol de modernizare, asta se poate face și din opoziție. Niciun partid nu e veșnic la putere. (...) Dacă ești numai la guvernare, dar ești un premier marionetă, cum vrea PSD, ca ei să șurubărească pe la spate, asta nu poate fi acceptat. Țara asta pentru a se ridica la o situație mai bună are nevoie de guvernări de bună calitate. Noi am rămas în urma altor țări, fiindcă nu doar condițiile geografice influențează, ci și calitatea guvernării", a spus Ilie Bolojan la TVR. „Și gândiți-vă că dacă cineva nu te respectă, dacă cineva minte în ceea ce te privește în permanență, dacă nu respectă nicio înțelegere, vă puteți gândi că a mai încerca încă o coaliție cu un astfel de partid, cum, din păcate, oameni conducerea pe PSD au făcut să se comporte PSD-ul în în această perioadă este de natură a nu te mai duce sub nicio formă într-o astfel de înțelegere”, a mai arătat el.  Măsuri împotriva evaziunii și pentru deblocarea pieței de energie El a vorbit din nou despre ATR-urile din zona de energie, dar și despre combaterea evaziunii fiscale.  „Gândiți-vă că în condițiile în care ai emis autorizații de racordare, care sunt date doar pe hârtii, fără garanții în spate, fără investiții care să se facă și nu s-au făcut, care sunt de trei-patru ori mai mari decât capacitatea rețelelor din România, care sunt de 10 ori mai mari decât necesarul nostru de energie, înseamnă că practic ai blocat accesul sau ai scumpit foarte mult și sunt niște sume enorme în joc, pentru că, practic, ce se întâmpla din cea mai mare parte a acestor documentații pe hârtie, ele nu deveneau realitate. Ele stăteau la pândă să fie vândute unor oameni serioși care nu-și puteau realiza investițiile sau le realizau cu prețuri foarte mari și fiind sume imense în joc, cu siguranță a deranjat acest lucru. Gândiți-vă, de exemplu, că aveam zona de evaziune pe combustibili foarte mare, ori de la începutul acestei luni am luat măsuri. Scuzați-mă, am luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală. Practic nu mai permitem ca în orice județ din țară administrațiile financiare să elibereze documente pentru funcționarea unor vânzări în angro de combustibil. Aveam așa-numitele antrepozite fiscale și sigur, este normal să ai vânzări în angro, dar companiile care sunt cunoscute de toți români sau marii comercianți, dar când ai sute de astfel de situații, înseamnă că și posibilitatea de evaziune și sumele din această zonă și aici sunt foarte mari, au fost limitate și din nou au fost un deranj. Vă rog să vă gândiți la companiile de stat”, a afirma premierul. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră