duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație (CA) TAROM și-au dublat indemnizația, anunță BoardinPass. În 2024, membrii CA-ului Tarom aveau o indemnizație de 12.500. Acum, scrie BoardingPass, trei din cei patru membri ai adunării generale a acționarilor au votat ca această indemnizație să crească la 24.148 de lei.  Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația Potrivit BoardingPass, au votat pentru această majorare reprezentanții statului în AGA, respectiv cei ai Transporturilor, Companiei Aeroporturi București și Romatsa. S-a opus doar reprezentantul fostei SIF Muntenia, acum Longshiled Investment.  Majorarea indemnizației CA-ului Tarom a fost avizată de controversata agenție de monitorizare a intreprinderilor publice, AMEPIP. Acum câteva luni, și indemnizațiile CA-ului Companiei Aeroporturi București au crescut, de la 12.500 de lei pe lună la 69.840 de lei. Tarom a fost beneficiara unui ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii aprilie 2024, care prevedea ștergerea unor datorii și acordarea unei infuzii de capital. Ajutorul de stat a fost de 95,3 milioane de euro.   

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă
CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 29 de magistrați
Justiție

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 29 de magistrați

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați. Președintele CSM, Elena Costache, i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului Justiției în care apreciază că “tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor“. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Noul șef al statului a pensionat, potrivit CSM, un singur judecător, care împlinise 71 de ani.  Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați “În concret, în această perioada au fost comunicate Administrației Prezidențiale 29 propuneri de eliberare din funcția de judecător și 22 propuneri de numire în această funcție. Într-un singur caz s-a dat curs propunerii Consiliului Superior al Magistraturii și a fost eliberat din funcție un judecător care oricum nu mai putea fi menținut în activitate, întrucât împlinea vârstă maximă de 70 de ani până la care este permisă îndeplinirea acestei funcții.  În toate celelalte situații, procedurile de numire și eliberare din funcție nu au fost finalizate în vreun fel, iar acest fapt este inexplicabil, nefiind oferit vreun argument din partea Administrației Prezidențiale, care să îl justifice. Tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor, întrucât judecătorii pentru care s-a propus eliberarea din funcție nu mai pot participa la ședințele de judecată, iar până la eliberarea din funcție posturile acestora nu pot fi ocupate de alți judecători, fapt care perturbă semnificativ procedurile judiciare.  În egală măsură, activitatea instanțelor este afectată și prin întârzierea numirii în funcție a persoanelor propuse de Consiliul Superior de Magistraturii, în condițiile în care sunt bine cunoscute dificultățile cu care se confruntă instanțele judecătorești din perspectiva resurselor umane“, susține judecătoarea Elena Costache. 

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul Economiei
Politică

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul Economiei

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul  Economiei, Radu Miruță (USR), într-un interviu la TVR Info. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ El a mai spus că “Indicatorii de performanță sunt o jignire“, aceștia fiind îndepliniți dacă directorul companiei vine la serviciu și stă opt ore, uitându-se pe fereastră.  Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic “Sunt companii de stat despre care multă lume n-a auzit, ceea ce înseamnă că lumea nu prea știe ce se întâmplă acolo. (…) Sunt salarii de 50.000, 45.000 de lei, 47.000 (…) – sunt sume enorme, pe care acei oameni nu le iau făcând treabă. Nu vorbim de manageri de top care și-au suflecat mânecile și au spus: «Las privatul, mă duc la stat să fac performanță». S-a alocat o sumă mare de bani din pixul ministrului, pentru ca oamenii care nu au mai încăput pe liste – de parlamentari, prefecți, secretari de stat – să primească niște bani pe spatele românilor care plătesc aceste taxe. (…) Indicatorii de performanță sunt o jignire. Dacă te duci 8 ore la serviciu, se consideră că îți îndeplinești indicatorii de performanță. Și-au betonat un contract cu indicatori pe care îi îndeplinești și dacă te uiți pe geam de la birou. (…) Să știți că, întâmplător, și-au pregătit lucrurile astea au fost finalizate cam cu o lună înainte să ajung eu aici. Până atunci, patru ani au fost interimari. Bănuiau că urmează să plece și și-au rezolvat bucata de contracte“, a spus Radu Miruță. 

Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“
Politică

Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“

Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la o firmă de copiatoare: 750.000 de euro. George Butunoiu, care conduce o firmă care recrutează manageri - “headhunter“ - a oferit această informație la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la o firmă de copiatoare Acest director nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ (KPI), a mai relatat Butnoiu. “La Aeroporturi Bucureşti au pus director general un privat, pe cineva care nu avea nicio treabă, lucrase la o firmă de co­piatoare. Au făcut contractul de manage­ment în care avea cinci KPI - el se uita toată ziua la cinci cifre, atât. Toată ziua, de dimi­neaţă până seara, se uita la alea cinci cifre care erau în contract. N-a mai făcut o repa­raţie, o investiţie, totul se ducea pe alea cinci. În primul an a luat bonus 750.000 euro. În al doilea an a luat 450.000 euro. După aia şi-a dat singur demisia ca să nu rişte prea mult. La alte companii şi mai bă­noase se câştigă şi mai mult de atât, se câştigă milioane de euro din părţile vari­abile, întins pe o perioadă mai lungă“, a spus Butunoiu.  Potrivit unei relatări din Ziarul Financiar, Butunoiu a mai spus că “dacă un manager poate să câştige personal, la o companie de stat, jumătate de milion de euro, salariu plus bonus, nu are nicio ezitare să lase compania să piardă 20 de milioane de euro“. 

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat - presă
Politică

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat - presă

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii și președinții de consilii județene, scapă aproape netăiat, arată Profit. Acum, sporul este de 50% din salariu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat În varianta inițială a proiectului de lege pe care guvernul Bolojan își asumă răspunderea, sporul era limitat la 35% din salariu. În varianta nouă, consultată de Profit, limita superioară va fi de 40%.  Tot la 40%, față de 35% în proiect, va fi limitată și majorarea salarială acordată personalului implicat în proiecte PNRR. În perioada în care era președinte al Consiliului Județean Bihor, salariul lui Bolojan era majorat cu doar 35%, deși avea dreptul la 50%. În schimb, salariul primarului Clujului, Emil Boc, primește un plus de 50% pentru că lucrează cu fonduri europene.  Guvernul a făcut un pas înapoi și în fața industriei jocurilor de noroc: inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Însă, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente.

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur - presă
Economie

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur - presă

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur, arată site-ul Profit. Inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc Însă Profit și Economica arată că, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Acum, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul va fi de doar „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în condițiile în care forma inițială fusese de „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect. Acum este de 11.750 de lei plus 40% din suma care depășește 66.750 de lei, iar în forma inițială era de 12.350 de lei plus procentul de 40% peste ce depășea 66.750 de lei. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Procedura este prevăzută de articolul 114 din Constituţie. 

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât creșterea pensiilor
Politică

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât creșterea pensiilor

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât impactul generat de creșterea pensiilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Informația apare într-un document strict confidențial al ministerului de Finanțe, transmis președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat de site-ul Europa Liberă. Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei În notă, Finanțele explică ce impact bugetar ar fi avut creșterile de salarii și pensii, dacă nu erau înghețate în decembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi crescut astfel în 2025: 44,3 miliarde de lei strict creșterile salariale ale bugetarilor 18,4 miliarde de lei majorarea sporurilor, probabil trase în sus de salarii 1,2 miliarde de lei pentru premii și ore suplimentare în sistemul militarizat 5,1 miliarde de lei creșterea normei de hrană și pentru echipamente în sistemul militarizat În schimb, impactul bugetar al majorării pensiilor - inclusiv cele “speciale“, denumit astfel în documentul Finanțelor - conform legii PSD-PNL, ar fi fost de 20,1 miliarde de lei.  În notă se mai arată că “necesarul de finanțare“ al guvernului României a fost, în 2024, de 14,3% din PIB, respectiv 250 de miliarde de lei. 

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt
Politică

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt, arată un document “strict confidențial“ trimis de ministerul de Finanțe către președintele Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și premierul Ciolacu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Documentul a fost publicat de Europa Liberă România. În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Potrivit acestei note, din decembrie 2024, în acea lună prognoza soldului contului curent general al Trezoreriei prezenta “goluri temporare de casă consecutive“. Asta însemna că Trezorerie nu mai avea nici un ban ca să facă plăți. Soluția ministerului de Finanțe a fost să se atragă depozite pe termen scurt de la bănci - ceea ce, probabil, presupunea dobânzi mari - și să vândă valută din bufferul în valută al ministerului la BNR. Însă băncile nu au oferit sumele necesare, banii din PNRR nu au sosit, așa că Trezoreria uirma să vândă șase miliarde de lei. Finanțele au arătat, în această notă, că vânzarea valutei din buffer ducea acest cont sub cinci miliarde de lei, “mult sub nivelul care să acopere patru luni de finanțare brută“.  Nota încheie arătând că există riscul ca ministerul de Finanțe să nu mai poată emite euroobligațiuni pe piețele externe, ceea ce ar duce la epuizarea bufferului și la o “expunere foarte ridicată față de riscul imposibilității efectuării tuturor plăților“. 

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor
Eveniment

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor: Ministerul de Interne a inițiat un proiect de hotărâre de guvern “privind stabilirea măsurilor speciale de protecție a magistraților, condițiile și modul de realizare a acestora“. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Proiectul nu are o estimare a impactului bugetar.  Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție Proiectul “stabilește măsurile speciale de protecţie pe teritoriul României, condiţiile şi modul de realizare a acestora, de care beneficiază judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari, denumiți în continuare magistrați, împotriva amenințărilor, violențelor sau oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor“. Protecția magistraților, a membrilor de familie şi a bunurilor acestora, se asigură de către structurile din cadrul Poliţiei Române competente teritorial. Aceste măsuri presupun “protecția fizică a magistratului și/sau a membrilor de familie“ sau a bunurilor magistratului și a membrilor de familie. “În cazul deplasării magistratului şi/sau membrilor de familie în altă localitate decât cea de domiciliu/reşedinţă, în vederea asigurării protecţiei, în condiţii corespunzătoare, unitatea de poliție care asigură măsurile speciale de protecţie are obligaţia de a identifica condiţii de cazare corespunzătoare pentru personalul propriu care efectuează misiunea, de regulă, în incinta aceleiaşi unităţi hoteliere în care este cazat magistratul şi/sau membrii de familie sau, dacă acest lucru nu este posibil, în imediata apropiere a acestora, cu stabilirea unui sistem eficient de legătură“, se arată în proiect.  Măsurile speciale de protecție se instituie la solicitarea conducătorului instituției în cadrul căreia magistratul îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, a conducătorului instituției în care magistratul este detașat ori a președintelui judecătoriei/prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază acesta sau își are reședința, în cazul magistratului pensionat, la cererea ori cu acordul scris al acestuia. Însă măsurile trebuie aprobate de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la propunerea unității de poliție competente teritorial, pe baza evaluării amenințărilor și riscurilor la adresa magistratului, membrilor de familie sau bunurilor acestora În cazul unor amenințări imediate, magistrații se pot adresa direct poliției pentru a cere protecție. Încetarea măsurilor speciale de protecție se dispune prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu informarea conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 8 alin. (2), care au obligația de a informa magistratul sau, după caz, membrii de familie ai acestuia. Dispoziția de încetare a măsurilor speciale de protecție, prevăzută la alin. (4), poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. 

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale
Politică

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale

Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“. Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist. Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.  Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.  Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.  Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.  “Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret care conduce un obscur spital orășenesc
Eveniment

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret care conduce un obscur spital orășenesc

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital de stat este încasat de o absolventă de Spiru Haret care conduce un obscur spital orășenesc: Alina Dan este directoarea Spitalului Municipal Mangalia.  Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională Cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret Salariul ei, brut, lunar, era, în martie 2025, de 42.736 de lei, potrivit datelor de pe site-ul spitalului. În 2022, salariul managerului era de 32.221 de lei, brut, lunar.  În spital sunt mai mulți medici plătiți cu peste 20.000 de lei, iar unul dintre aceștia primește ușor peste 42.000 de lei, dar puțin sub al managerului.  Un CV al managerului este de negăsit pe site-ul spitalului. Alina Dan a ajuns manager al acestui spital în 2017, când purta numele de familie Nițoi, după soțul ei. Acesta ar fi fost șeful poliției din Neptun, presa locală scriind, în 2010, că a fost prins că proteja interlopii. „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii Spiru Haret, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, scria Editia de Sud,în 2017.  În 2022, ea a câștigat concursul de manager al spitalului, fiind singura concurentă. 

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională
Politică

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, fusese plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională: era membru în consiliile de administrație ale Loteriei Române și ale Administrației Canalelor Navigabile.  Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri Mihai Constantin a studiat la Școala Superioară de Jurnalism între 1994 și 1998, iar licența și-a luat-o cinci ani mai târziu, în 2003. Toată cariera sa a fost jurnalist, mai puțin perioada în care a fost purtătorul de cuvânt al guvernului Ciolacu. În 2011 a realizat la TVR emisiunea “M.A.I. aproape de tine“, în parteneriat cu ministerul de Interne. Nu este clar cât a câștigat Mihai Constantin din aceste sinecuri, ultima sa declarație de avere fiind din 2024, care conține date din anul fiscal 2023. În calitate de secretar de stat avea un salariu brut de 16.640 de lei, lunar, plus, probabil, mașină, șofer și cabinet propriu.  Indemnizația membrilor neexecutivi ai Loteriei Române a fost, în 2024, de 7.198 de lei, brut. La Administrația Canalelor Navigabile, în 2022, această indemnizație era de circa 12.000 de lei pe lună. În consecință, purtătorul de cuvât al guvernului Ciolacu câștiga lunar, net, între 22.000 și 24.000 de lei, cu tot cu sinecuri.  Joi, noua purtătoare de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, explica de ce a acceptat noua funcție: “România este într-un moment greu în care ori reușim împreună, ori ne prăbușim împreună. E dur și simplu de înțeles. Orice om care poate contribui acum, cred că are datoria să o facă“. 

Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea
Politică

Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea

Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea: ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), a prezentat documente de la o petrecere a acestei companii, petrecere care a costat 62.341 de lei. Petrecerea a avut loc la 30 iunie. Citește și: Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate Miruță a anunțat, pe Facebook, că “conducerea SALROM răspunde, deja, pentru asta, și cu funcțiile, și în fata Justiției“. DeFapt.ro a arătat că directorul Salrom, Constantin Dan Dobrea, a fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați. Numirea a fost făcută de către fostul său coleg din UNPR, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei cu susținerea PSD. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Conducerea Salrom ținea o paranghelie de zeci de mii de lei în timp ce Salina Praid se prăbușea “Am declanșat astăzi procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundațiile din luna mai. Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!Angajații din companiile de stat au o serie de beneficii, dar care vin la pachet cu responsabilitate. Asta nu este filosofie, ci modul meu de lucru!Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească! Si este timpul sa oprim lipsa de bun simt! Uitați exemplul concret, tot de la SALROM. 12.562,87 euro.Atât a costat o paranghelie organizată de conducerea SALROM. Nu din banii lor. Din banii dumneavoastră. Și știți când au făcut-o? Conform facturii, pe 30 iunie.Exact când noi căutam soluții disperate pentru Salina Praid.Exact când tăiam din cheltuielile statului, când cămașa ardea pe noi.Exact cu o zi înainte de termenul-limită pentru lucrările urgente de acolo.S-a terminat cu bătaia de joc pe banii publici.Conducerea SALROM răspunde, deja, pentru asta. Si cu funcțiile, si in fata Justiției. Ceea ce face Guvernul Bolojan nu e doar despre bugete.E despre dreptate, echitate și așezarea statului român pe un drum corect, normal. România nu trece printr-o criză doar din lipsă de bani, ci și din cauza unui sistem corupt, împărțit între privilegiați și restul. Iar orice om de bun-simț din țara asta vrea același lucru: un stat corect, eficient și responsabil“, a scris Miruță.  

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR
Eveniment

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR, Confederația Sindicatelor Democratice din România: ele au totaliza 450.000 de lei, net, în anul fiscal 2023. Citește și: Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu Potrivit ultimei declarații de avere, Baciu, care conduce CSDR din 1998, câștiga, în anul fiscal 2023: salariul de președinte CSDR, peste 246.0000 de lei, net, anual pensie de 142.633 de lei membru al Consiliului Economic și Social (CES), peste 30.000 de lei membru în consiliul de administrație al Sind România, 32.000 de lei. Sind Romania este compania de turism a sindicatelor Baciu a făcut o facultate de drept, la Spiru Haret, după 1990. Din 1971 în 1990 a fost muncitor, sudor și tehnician. Cu toate acestea, între 2008 și 2011 a fost vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru că era și membru în CA-ul Sind România și vicepreședinte CNAS, Baciu a fost declarat incompatibil de ANI. Cu toate acestea el a ajuns președinte al CES din 2017 în 2021.  Averea sa era legendară din 2009. “Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR): zece terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are în proprietate şapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri pătraţi de luciu de apă şi o casă. Raportează un credit la bancă de 41.000 de euro. Susţine că a câştigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicală, adică aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adaugă 14.383 de lei, membru CA al Sind România SRL, 11.183 de lei membru CES şi 46.069 de lei vicepreşedinte CNAS. În total, un venit anual de peste 130.000 de lei, adică un venit lunar de peste 10.000 de lei“, scria Gazeta de Sud.  Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat joi dimineață cu reprezentanții a cinci sindicate, unul dintre aceștia fiind Iacob Baciu. Cu o zi înainte, premierul a anunțat un prim pachet de măsuri de reducere a deficitului. Printre ele, creșterea TVA, majorarea accizelor și taxarea pensiilor peste 3.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră