duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

Gabriela Iordache

2049 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Biden a fost considerat prea alarmist când a anunțat că Putin vrea să atace Ucraina

Avertismentele lui Biden, neluate în serios. Președintele american a afirmat că omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, "nu a vrut să audă" avertismentele americane înainte ca Rusia să-i invadeze ţara, notează AFP. Avertismentele lui Biden, neluate în serios "Mulţi oameni au crezut că exagerez" când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe, a declarat preşedintele american în cursul unei recepţii la Los Angeles, destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat. "Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta", a adăugat el în faţa jurnaliştilor. Citește și: Rusia mai poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete Casa Albă a început să avertizeze despre pregătirile pentru o invazie a Ucrainei cu mult înainte ca preşedintele rus să anunţe la 24 februarie o "operaţiune specială" împotriva ţării. Aceste avertismente au suscitat neîncredere şi chiar critici mai mult sau mai puţin voalate din partea unor aliaţi europeni care considerau la acea vreme că Statele Unite sunt prea alarmiste.

Biden a fost considerat prea alarmist când a anunțat că Putin vrea să atace Ucraina
Rusia poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete
Internațional

Rusia poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete

Putin poate ataca încă un an. Serviciile de informaţii militare ucrainene cred că Rusia are capacitatea de a continua încă un an războiul, în care artileria a devenit componenta principală, iar trupele ruse le depăşesc semnificativ la acest capitol pe cele ucrainene, astfel că Ucraina are nevoie de mai multe arme grele occidentale pentru a face faţă Rusiei în acest moment critic al conflictului, potrivit Reuters şi CNN. Putin poate ataca încă un an "Leadership-ul de la Kremlin va încerca probabil să îngheţe războiul pentru un timp astfel încât să convingă Occidentul să ridice sancţiunile, dar apoi să continue agresiunea (...). Resursele economice ale Rusiei îi vor permite ţării ocupante să continue războiul în ritmul actual încă un an", notează într-o evaluare Directoratul principal de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării. Citește și: Putin, nou delir de grandoare: compară politica agresivă pe care o duce în Ucraina cu cea dusă de Petru cel Mare împotriva Suediei și insistă că Occidentul nu rezistă fără petrol rusesc "Ucraina are o piesă de artilerie la 10-15 piese de artilerie ruseşti", a rezumat raportul de forţe Vadim Skibiţki, responsabil al instituţiei menţionate şi care a dat un interviu publicaţiei The Guardian. Rușii aruncă în luptă rachete sovietice "Acesta este acum un război de artilerie (...), aşadar acum totul depinde de ce arme ne vor da partenerii noştri occidentali", a mai spus el, subliniind că armata ucraineană are nevoie în special de piese de artilerie şi lansatoare multiple de rachete cu rază lungă de acţiune pentru a putea neutraliza artileria rusească. Pe de altă parte, mai spune Vadim Skibiţki, Rusia şi-a diminuat semnificativ atacurile cu rachete şi foloseşte de asemenea rachete Kh-22, care sunt vechi rachete sovietice din anii '70, ceea ce ar putea fi un indiciu că armata rusă a intrat în criză de rachete de înaltă precizie. Lupte grele se desfăşurau în continuare vineri în oraşul industrial Severodoneţk, unde Rusia şi-a concentrat forţe importante în încercarea de a finaliza măcar ocuparea completă a provinciei separatiste proruse Lugansk din estul Ucrainei. Severodonețk a devenit cel mai fierbinte punct al frontului Trupele ucrainene s-au retras în mare parte din zonele rezidenţiale ale oraşului, dar rezistă pe poziţiile de pe malul drept al râului Siverski Doneţ. În acest timp trupele ruse încearcă în continuare să înainteze atât dinspre nord cât şi dinspre sud pentru a le încercui pe cele ucrainene, dar au făcut puţine progrese. Fiecare tabără susţine că a provocat celeilalte pierderi grele în bătălia de la Severodoneţk. În aşteptarea armamentului occidental, trupele ucrainene aplică o tactică de război de uzură în acest oraş. "Aşa sperăm să câştigăm timp până la sosirea armamentului suficient al partenerilor noştri pentru a putea trece la un contraatac efectiv", a declarat unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, insistând că Ucraina are nevoie să atingă paritatea cu Rusia în ce priveşte sistemele de artilerie.

Fratele lui Marian Oprișan se va ocupa de iarba verde de la meciurile de acasă ale Politehnicii
Eveniment

Fratele lui Marian Oprișan se va ocupa de iarba verde de la meciurile de acasă ale Politehnicii

Fratele lui Oprișan, bani pe iarbă. Fratele baronului vrâncean Marian Oprişan a descălecat la Iaşi. Fratele lui Oprișan, bani pe iarbă Primăria a achiziţionat de la o firmă a acestuia servicii de întreţinere a terenurilor de iarbă din Copou: stadionul şi baza de antrenament. Surse apropiate achiziţiei spun că „descinderea” lui Adrian Oprişan, prin firma Gama Verde SRL, nu este una întâmplătoare. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Potrivit acestor surse, negocieri în acest sens se duc de mai mult timp iar achiziţia recent făcută de Primărie nu va fi şi singura. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Titlurile de doctor obținute pe lucrări plagiate pot fi retrase, dar NU de către Ministerul Educației, ci de către o instanță de judecată
Economie

Titlurile de doctor obținute pe lucrări plagiate pot fi retrase, dar NU de către Ministerul Educației, ci de către o instanță de judecată

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase. Curtea Constituţională a României a stabilit că articolul din lege referitor la retragerea titlului de doctor este constituţional doar dacă se referă la cel care "nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Ce spune decizia CCR Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale 1/2011 sunt constituţionale "în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Art. 170, alin. 1 spune că: "În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi". Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase Practic, ce spune CCR este că, după ce titlul de doctor a fost emis, acesta nu mai poate fi anulat de către instituția emitentă, chiar dacă ar fi ilegal. Pe de altă parte, potrivit unor specialiști în domeniul educației consultați de G4 Media, decizia CCR se întemeiază pe o prevedere din Legea Contenciosului Administrativ (legea 554/2004). Aceasta spune că o instituție care emite un act administrativ (în cazul acesta, Ministerul Educației emite ordinul prin care conferă calitatea de doctor) nu poate retrage acest act ulterior dacă a produs efecte. Astfel, singurul mod în care un doctorat plagiat poate fi retras este în urma unei decizii definitive în justiție. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cu alte cuvinte, dacă o lucrare de doctorat este considerată plagiată și acest lucru este dovedit de către instituțiile competente, Ministerul Educației poate cere unei instanțe de judecată retragerea titlului de doctor în cazul respectiv. Dacă judecătorii constată că acuzațiile de plagiat se susțin, decid retragerea titlului de doctor.

Salariul unui antrenor de liga a doua de fotbal din România: 4.000 de euro net lunar
Eveniment

Salariul unui antrenor de liga a doua de fotbal din România: 4.000 de euro net lunar

Salariul antrenorului în liga a doua. Claudiu Niculescu va fi antrenorul echipei ieşene Politehnica în sezonul 2022-2023. Salariul antrenorului în liga a doua Va fi remunerat cu 4.000 de euro net lunar, plus diferite prime, şi are ca obiectiv promovarea în Liga I de fotbal. Tehnicianul s-a arătat optimist că va atinge obiectivul. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Am avut discuţii şi cu alte echipe, însă mă bucur că am ajuns aici, mi-a plăcut mereu atmosfera din oraş şi club", a spus noul antrenor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Topul firmelor de curierat în funcție de calitatea serviciilor
Eveniment

Topul firmelor de curierat în funcție de calitatea serviciilor

Topul firmelor de curierat din România. Paştele a fost sărbătorit la pachet cu tradiţionalele frustrări ale celor care, în prag de sărbători, fie au expediat sau urmau să primească colete, fie au facut cumpărături online. Topul firmelor de curierat din România Iar pachetele nu au ajuns la timp. Cel puțin la unii clienți din Iași. Decât să expediaţi un colet prin Poşta Română, “mai bine încercaţi cu porumbelul”. Citește și: Polonia primește un contract uriaș, de 630 milioane de dolari, pentru a livra arme Ucrainei „Toţi se mişcă ca melcul. Când am de-a face cu ei îmi pun mâinile în cap”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

VIDEO Boris Johnson și-a salvat mandatul de premier: a supraviețuit unei moțiuni de cenzură, dar o treime din conservatori l-au vrut demis
Internațional

VIDEO Boris Johnson și-a salvat mandatul de premier: a supraviețuit unei moțiuni de cenzură, dar o treime din conservatori l-au vrut demis

Boris, încă premier, în ciuda "partygate". În ciuda furiei stârnite după luni de scandal, premierul britanic Boris Johnson şi-a salvat postul luni câştigând un vot de cenzură din partea majorităţii sale, din care riscă, totuşi, să iasă şi mai slăbit, notează AFP. Boris, încă premier, în ciuda "partygate" La doi ani şi jumătate de la victoria sa triumfală la urne, liderul de 57 de ani, din ce în ce mai contestat, a demonstrat încă o dată capacitatea de a supravieţui din cele mai periculoase situaţii. El rămâne, însă, implicat în afacerea "partygate", petrecerile stropite cu alcool organizate în Downing Street în cursul lockdownurilor, iar votul de luni a arătat diviziunile profunde din cadrul Partidului Conservator. Ar urma să lase urme. Din cei 359 de parlamentari conservatori care au votat, 211 s-au pronunţat în favoarea fostului primar al Londrei, faţă de 148 care au vrut să-l înlăture, un grup considerabil de rebeli susceptibili de a paraliza acţiunea guvernului. Theresa May a demisionat, deși câștigase La sfârşitul lui 2018, Theresa May a supravieţuit unei moţiuni de cenzură cu o marjă mai largă decât succesorul ei, înainte de a demisiona câteva luni mai târziu, prea fragilizată pentru a conduce. După săptămâni de speculaţii, evenimentele s-au precipitat luni dimineaţă, abia închisă paranteza festivă a sărbătoririi celor 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta a II-a. Preşedintele comisiei 1922 a Partidului Conservator, Graham Brady, a anunţat că a fost atins pragul fatidic de 54 de scrisori de la deputaţi, 15% din grupul parlamentar, care cer plecarea lui Boris Johnson, a fost atins, declanşând votul. Un an fără să poată fi contestat În caz de înfrângere, ar fi fost convocate alegeri interne pentru a desemna un nou lider al partidului, care ar fi ajuns şef al guvernului, într-un context delicat de război în Ucraina şi inflaţie la cel mai ridicat nivel de 40 de ani. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Victorios, nu poate fi vizat de o altă moţiune de cenzură timp de un an, conform regulilor actuale, mai scrie AFP.

Refugiații ucraineni au schimbat viețile unor oameni din Europa aflată la adăpost de război
Eveniment

Refugiații ucraineni au schimbat viețile unor oameni din Europa aflată la adăpost de război

Voluntarii au primit o viață nouă. Lunea trecută, din cele sub 3.000 de persoane care au intrat în România prin Vama Sculeni, 182 erau ucraineni. Voluntarii au primit o viață nouă Tot atunci, prin Punctul de Trecere a Frontierei Iaşi-Feroviar au mai ajuns încă trei ucraineni. Trei, dintr-un total de 170 de persoane, din cinci trenuri. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Marţi, erau ocupate 466 din totalul de 2.604 locuri de cazare disponibile pentru refugiaţii din Ucraina la nivelul judeţului Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cu cât vor creşte salariile profesorilor de la 1 iulie: bani în mână, funcție de grad și vechime
Economie

Cu cât vor creşte salariile profesorilor de la 1 iulie: bani în mână, funcție de grad și vechime

Cu cât vor creşte salariile profesorilor. Salariaţii din învăţământ au printre cele mai mici venituri din sectorul bugetar. Cu cât vor creşte salariile profesorilor La data de 1 iulie vor fi acordate o serie de majorări salariale pentru aceştia. Vor primi o parte din banii promişi atât personalul didactic, cât şi cel nedidactic. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev În urma acestei majorări, bugetarii din învăţământ vor primi sume în funcţie de gradele didactice şi vechimea în domeniu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Africa, în pragul foametei din cauza blocării exporturilor de grâu din Ucraina. Italia avertizează asupra unui "război mondial al pâinii"
Eveniment

Africa, în pragul foametei din cauza blocării exporturilor de grâu din Ucraina. Italia avertizează asupra unui "război mondial al pâinii"

Războiul mondial al pâinii a început. Ministrul de externe al Italiei, Luigi di Maio, a declarat sâmbătă că "războiul mondial al pâinii a început deja" din cauza blocării cerealelor în Ucraina, care împiedică accesul la grâne a numeroase ţări vulnerabile, iar această situaţie implică "riscul ca noi conflicte să izbucnească în Africa", transmite EFE. Războiul mondial al pâinii a început "Războiul mondial al pâinii este deja în desfăşurare şi trebuie să-l oprim. Riscăm (să ne confruntăm cu) instabilitatea politică în Africa, cu proliferarea organizaţiilor teroriste, cu lovituri de stat: toate acestea, ca urmare a crizei cerealelor cu care ne confruntăm", a avertizat Di Maio. EFE aminteşte că, înainte de invazia rusă, Ucraina era unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale şi fertilizatori pentru agricultură, iar mărfurile sale erau fundamentale pentru securitatea alimentară în regiuni precum Orientul Mijlociu sau nordul Africii. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să ajungă la un acord de pace cât mai repede cu putinţă, care să includă şi un acord privind grânele, dar şi un acord privind încetarea focului care să permită evacuarea femeilor, a civililor şi a copiilor aflaţi sub bombele ruse în estul Ucrainei de 100 de zile", a adăugat el. 30 de milioane de tone de cereale, blocate "Sunt 30 de milioane de tone de cereale blocate în porturile ucrainene de navele de război ruse", a subliniat Di Maio, care a explicat că "ceea ce facem este să acţionăm pentru ca Rusia să deblocheze exporturile de grâu din porturile ucrainene, pentru că riscăm chiar acum să izbucnească noi războaie în Africa". Di Maio a amintit că a avut loc o primă sesiune de dialog cu ţările mediteraneene pe tema securităţii alimentare, "toţi partenerii acţionăm concertat cu Germania, Turcia, Franţa şi multe alte ţări pentru a realiza obiectivul de a debloca toate cantităţile de grâu care trebuie să iasă din Ucraina". Condiția lui Putin: ridicarea sancțiunilor Italia s-a oferit în urmă cu câteva zile să demineze porturile Ucrainei şi să creeze "coridoare maritime" pentru transportul grâului, iar premierul Mario Draghi l-a sunat pe Putin ca să-i ceară deblocarea exporturilor de grâu dinspre Ucraina şi din porturile de la Marea Neagră şi Marea Azov, cum este cazul portului Mariupol, invadate de trupele ruse. Putin i-a răspuns că, dacă Occidentul ridică sancţiunile impuse Rusiei, ţara sa va putea exporta cereale. Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, a avertizat cu privire la repercusiunile pe care le are asupra securităţii alimentare războiul dintre Ucraina şi Rusia, ambele ţări, mari exportatoare de cereale.

Cererile insistente ale lui Macron de a "nu umili" Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev
Internațional

Cererile insistente ale lui Macron de a "nu umili" Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a criticat sâmbătă apelurile preşedintelui francez Emmanuel Macron de "a nu umili" Rusia, apreciind că această poziţie nu poate decât să "umilească Franţa". Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei "Apelurile de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franţa sau orice altă ţară. Pentru că Rusia este cea care se umileşte. Noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne concentra asupra modului de a pune Rusia la locul ei. Aceasta va aduce pacea şi va salva vieţi", a subliniat Kuleba într-un tweet. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou vineri că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Preşedintele Franţei este unul dintre puţinii lideri internaţionali care încearcă să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin. Macron s-ar duce la Kiev, dar nu o face Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus vineri posibilitatea unei deplasări la Kiev. Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Culmea ipocriziei: Moscova se plânge că un locuitor al unui sat rusesc de graniță a fost rănit de o schijă ucraineană
Internațional

Culmea ipocriziei: Moscova se plânge că un locuitor al unui sat rusesc de graniță a fost rănit de o schijă ucraineană

Rusia pretinde că Ucraina o atacă. Guvernatorul regiunii Briansk din vestul Federaţiei Ruse a declarat sâmbătă că un bărbat a fost rănit uşor de o schijă şi două case au luat foc după ce forţele ucrainene au întreprins lovituri asupra unui sat din regiune, informează Reuters. Rusia pretinde că Ucraina o atacă Guvernatorul Aleksandr Bogomaz a spus că bărbatul rănit este în prezent internat la un spital local. Rusia a acuzat de mai multe ori Ucraina pentru atacuri sporadice asupra regiunilor sale de frontieră, inclusiv Briansk, de când Moscova a declanşat aşa-zisa "operaţiune militară specială" asupra ţării vecine. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă În 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că "operaţiunea specială" are drept scop "denazificarea" ţării vecine şi protejarea a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Macron recidivează: Rusia nu trebuie umilită, deși Putin face o greșeală istorică în Ucraina
Internațional

Macron recidivează: Rusia nu trebuie umilită, deși Putin face o greșeală istorică în Ucraina

Macron se vede mediator providențial în Ucraina. Preşedintele Franţei a declarat că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului, transmite sâmbătă Reuters. Macron se vede mediator providențial în Ucraina Agenţia de presă britanică notează că Macron a încercat să menţină dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Atitudinea şefului statului francez a fost criticată în mod repetat de unii parteneri estici şi baltici din Europa, care consideră că o astfel de abordare subminează eforturile de a pune presiune pe Putin să se aşeze la masa negocierilor. "Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele încetează să putem construi o rampă de ieşire prin intermediul mijloacelor diplomatice. (...) Sunt convins că Franţei îi revine rolul de a fi o putere de mediere", a declarat Macron într-un interviu publicat sâmbătă de ziare regionale. Franța trimite armament Ucrainei, dar Macron nu merge la Kiev Macron a vorbit cu regularitate cu Putin de la declanşarea invaziei ruse, ca parte a eforturilor de a obţine o încetare a focului şi de a începe negocieri credibile între Kiev şi Moscova. "Cred, şi i-am spus-o, că face o greşeală fundamentală istorică pentru poporul său, pentru el însuşi şi pentru istorie", a declarat Macron. Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus posibilitatea unei deplasări la Kiev. Tunuri Caesar de la Paris Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Uriașe pierderi umane rusești în Ucraina: 80.000 de morți în 100 de zile de război, potrivit Kievului
Internațional

Uriașe pierderi umane rusești în Ucraina: 80.000 de morți în 100 de zile de război, potrivit Kievului

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți. Războiul cu Rusia ar mai putea dura jumătate de an, a prezis consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat sâmbătă de dpa. Războiu, terminat în 2022? "Acesta (războiul - n.r.) s-ar putea prelungi între două şi până la şase luni", a declarat vineri seară Podoliak într-un interviu cu portalul rus de opoziţie Medusa. În opinia sa, unul dintre principalii factori îl reprezintă capacitatea stocurilor de armament. Un alt factor hotărâtor este felul în care dispoziţia s-ar putea schimba în Europa, Ucraina şi Rusia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Vor avea loc negocieri de pace doar dacă situaţia pe teren se va schimba şi Rusia nu va mai avea impresia că îşi poate impune condiţiile, a mai spus el. Podoliak a avertizat că eventuale concesii teritoriale făcute Rusiei nu vor pune capăt războiului. Unele oraşe, precum Mariupol şi, în prezent, Severodoneţk, unde au loc acum lupte aprige, pur şi simplu nu mai există, a atras el atenţia. Aproape 100.000 de soldați ruși, morți Consilierul prezidenţial ucrainean a estimat pierderile Rusiei la circa 80.000 de oameni până în acest moment. În această cifră sunt incluse decesele din rândul armatei regulate, al separatiştilor proruşi şi al mercenarilor din grupul Wagner. Podoliak a spus că, după un început dezastruos pentru Moscova, cu până la 1.000 de decese pe zi, pierderile actuale ale trupelor ruse şi ucrainene sunt "comparabile". Recent, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat pierderile zilnice din tabăra ucraineană între 100 şi 500 de morţi şi răniţi.

Rusia fură cereale din Ucraina și le exportă, în special în Turcia, acuză ambasadorul ucrainean la Ankara
Internațional

Rusia fură cereale din Ucraina și le exportă, în special în Turcia, acuză ambasadorul ucrainean la Ankara

Rusia fură și exportă cereale ucrainene. Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Vasil Bodnar, a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia, relatează AFP. Rusia fură și exportă cereale ucrainene "Rusia fură fără ruşine cerealele Ucrainei şi le exportă din Crimeea în străinătate, în special în Turcia", a denunţat Vasil Bodnar într-un mesaj pe Twitter. "Am cerut ajutorul Turciei pentru a rezolva problema", a adăugat el. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Reprezentantul Kievului, care s-a adresat cu ocazia celei de-a 100-a zile de la invazia ţării sale de către Rusia, a elaborat un bilanţ general al pierderilor suferite de ţara sa şi a pagubelor produse de armata rusă. Ucraina era pe cale să devină înainte de război al treilea cel mai mare exportator de grâu din lume şi asigura singură jumătate din comerţul mondial cu seminţe şi ulei de floarea soarelui. Turcia, între drone și grâne Turcia este considerată un aliat al Ucrainei căreia îi furnizează drone de luptă, însă Ankara are grijă să menţină o poziţie neutră faţă de Rusia, de care depinde pentru aprovizionarea cu energie şi cereale, pentru a propune o mediere între cele două ţări. Ankara a oferit asistenţă, la cererea Naţiunilor Unite, pentru a securiza coridoarele maritime în vederea exportului de cereale ucrainene. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov urmează să se deplaseze miercuri în Turcia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră