duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Internațional

Rusia și-a reluat atacurile în estul Ucrainei. Deocamdată, la scară mică

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina. Forţele armate ruse şi-au reluat atacurile în estul Ucrainei, după ce şi-au regrupat trupele. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat extinderea atacurilor, în timpul unei inspecţii la unităţile implicate în invazia din Ucraina, informează sâmbătă dpa. Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina "După ce a audiat raportul (asupra situaţiei), ministrul rus al apărării a dat instrucţiunile necesare pentru a extinde activităţile grupărilor armate în toate direcţiile de atac, pentru a priva regimul de la Kiev de posibilitatea de a continua să întreprindă atacuri masive de artilerie şi cu rachete asupra infrastructurii şi civililor în Donbas şi în alte regiuni", a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit dpa. La rândul său, Statul Major de la Kiev a anunţat în raportul său că Ucraina a respins în ultimele 24 de ore tentative de atacuri ale Rusiei în direcţia Bahmut şi lângă Doneţk. "După ce s-a regrupat, duşmanul şi-a reluat atacul asupra centralei termice de la Vuhlehirsk şi luptele continuă", se mai spune în comunicatul Statului Major ucrainean. Lupte la scară mică Experţi militari din cadrul Institutului pentru Studiul pentru Studiul Războiului (ISW) au constatat de asemenea că trupele ruse şi-au încheiat pauza pe care au luat-o după ce au capturat oraşele Severodoneţk şi Lisiciansk. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Deocamdată, luptele sunt la scară mică. "Dacă pauza operaţională într-adevăr s-a încheiat, ruşii probabil îşi vor continua şi extinde aceste atacuri în următoarele 72 de ore", potrivit analizelor ISW. Războiul pare de durată Au trecut deja aproape cinci luni de când Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei. După ce iniţial a eşuat în operaţiunile din nordul Ucrainei ce au vizat capitala Kiev, trupele ruse au înregistrat cuceriri teritoriale în regiunea estică Donbas, printr-o masivă desfăşurare de artilerie. Utilizarea lansatoarelor de rachete trimise de aliaţii occidentali i-au permis Ucrainei să provoace pierderi substanţiale ruşilor. Pentru a contracara aceasta, SUA cred că Rusia intenţionează să achiziţioneze drone de lupte iraniene.

Rusia și-a reluat atacurile în estul Ucrainei. Deocamdată, la scară mică
Premieră în România: semafor acționat cu telecomanda de către șoferul aflat în mers
Eveniment

Premieră în România: semafor acționat cu telecomanda de către șoferul aflat în mers

Semafor acționat cu telecomanda de șofer. Primăria va semaforiza intersecţia din zona Curţii de Apel, între străzile Elena Doamna, Cucu şi Sărăriei. Semafor acționat cu telecomanda de șofer În acest sens, municipalitatea a achiziţionat servicii de proiectare de la firma ieşeană Canel SA, societate care va încasa circa 27.000 lei pentru întocmirea documentaţiei tehnice. Amenajarea intersecţiei se va face cu interzicerea virajului la stânga pe direcţia Sărărie – str. Cucu pentru toate vehiculele exceptând transportul în comun (autobuz). Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) În acest sens, automatul de semaforizare va accepta un semnal al conducătorului mijlocului de transport în comun, în urma căruia va prioritiza virajul la stânga al autobuzului (schimbarea diagramei din telecomandă). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avocat cunoscut, arestat la un an după căderea de la etajul șase a iubitei lui. Acuzația: omor calificat
Eveniment

Avocat cunoscut, arestat la un an după căderea de la etajul șase a iubitei lui. Acuzația: omor calificat

Șeful avocatei căzute pe geam, arestat. Monica Cioată, în vârstă de 25 de ani, a căzut de la etajul şase al unui bloc situat în Târgu Cucu, în dimineaţa zilei de 19 iunie 2021. Șeful avocatei căzute pe geam, arestat La ora 4.30, un apel 112 a anunţat că o persoană a căzut de la înălţime în parcarea din spatele blocului. Nouă minute mai târziu, un vecin a coborât pentru a vedea ce s-a întâmplat, iar la 4:36 a ajuns un echipaj de ambulanţă. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Un minut mai târziu a ajuns şi Poliţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii au instalat sisteme de rachete în interiorul centralei nucleare de la Zaporojie și lansează atacuri peste Nipru
Internațional

Rușii au instalat sisteme de rachete în interiorul centralei nucleare de la Zaporojie și lansează atacuri peste Nipru

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie. Armata rusă a desfăşurat lansatoare de rachete pe situl centralei nucleare Zaporojie (sud), aflată sub control ruşilor de la începutul lui martie, şi cu care loveşte în special raionul Nikopol, a afirmat vineri şeful Energoatom, operatorul ucrainean, scrie AFP. Rachete rusești, la centrala nucleară Zaporojie "Ocupanţii ruşi au instalat sisteme de tiruri de rachete pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie şi de acolo lovesc raionul Nikipol", a declarat preşedintele Energoatom, Petro Kotin, pe Telegram, după un interviu televizat pe postul ucrainean United News. "Situaţia (la centrală) este extrem de tensionată şi tensiunea creşte pe zi ce trece. Ocupanţii îşi aduc acolo maşinăriile, inclusiv sistemele de rachete cu care au lovit deja peste râul Nipru şi pe teritoriul Nikopol", la 80 km sud-vest de Zaporojie, a indicat el. Potrivit acestuia, până la 500 de soldaţi ruşi sunt încă pe locul centralei. Ei "controlează situl", a spus Petro Kotin. Ucraina critică AIEA pentru ineficiență "Echipamente grele (tancuri, vehicule blindate), ocupanţi şi camioane încărcate cu armament şi explozivi rămân staţionate pe situl centralei", a subliniat el, considerând "insuficientă" presiunea pentru a îi face să plece şi criticând în special Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Directorul general al acesteia, Rafael Grossi, a insistat joi, potrivit unui comunicat, asupra "importanţei" ca AIEA să poată vizita centrala pentru a efectua "operaţiuni esenţiale de securitate, siguranţă şi protecţie la cea mai mare centrală nucleară din Ucraina". Agenţia nu a mai putut merge la centrala atomică de la invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie. Centrala, ocupată de ruși, operată de ucraineni Situl este ocupat de forţele ruse, dar personalul ucrainean continuă să îl opereze, a precizat comunicatul, evocând o situaţie "extrem de dificilă" din cauza "presiunii constante asupra personalului". Rafael Grossi şi-a reiterat "temerile tot mai mari" privind condiţiile în care se află aceşti angajaţi şi "impactul acestor condiţii asupra siguranţei şi securităţii centralei". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special În 2021, centrala a furnizat 20% din producţia anuală de energie electrică a Ucrainei şi 47% din cea produsă de parcul nuclear ucrainean, mai scrie AFP.

Agenții Secret Service au șters SMS-uri care l-ar putea incrimina pe Trump pentru asaltul asupra Capitoliului, crede comisia parlamentară de anchetă
Internațional

Agenții Secret Service au șters SMS-uri care l-ar putea incrimina pe Trump pentru asaltul asupra Capitoliului, crede comisia parlamentară de anchetă

Secret Service, SMS-uri șterse pentru Trump. Comisia parlamentară care anchetează cu privire la asaltul asupra Capitoliului, din ianuarie 2021, a anunţat vineri seara că a ordonat agenţiei guvernamentale Serviciului Secret al SUA (US Secret Service), însărcinat cu protecţia preşedintelui SUA, să-i furnizeze până marţi SMS-urile şterse de agenţi ai săi, informează sâmbătă AFP şi Reuters. Secret Service, SMS-uri șterse pentru Trump "Comisia caută SMS-urile pertinente (...) legate în orice fel de evenimentele din 6 ianuarie 2021", precizează într-o scrisoare Bennie Thompson, preşedintele Comisiei. El l-a informat pe directorul Secret Service, James Murray, într-o scrisoare transmisă vineri, că are timp până marţi pentru a preda SMS-urile ce lipsesc. Joseph Cuffari, inspector general al Ministerului de Securitate Naţională, a anunţat într-o scrisoare publicată joi şi adresată şefilor din Congres că s-a confruntat cu dificultăţi în a obţine înregistrări ale Secret Service ce datează din 5 şi 6 ianuarie 2021. Instigări la spânzurarea lui Mike Pence Aceste mesaje ar putea fi cruciale pentru anchetele desfăşurate de Camera Reprezentanţilor şi de Ministerul Justiţiei, pentru a determina dacă fostul preşedinte republican şi consilierii lui apropiaţi au încurajat asaltul sângeros împotriva Capitoliului, în încercarea de a împiedica certificarea victoriei adversarului său democrat Joe Biden în timpul scrutinului din noiembrie 2020. Citește și: Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe trase asupra sa de polițiști. Afro-americanul e cel care deschisese focul Agenţi ai Secret Service se aflau în acea zi cu Donald Trump şi cu vicepreşedintele Mike Pence, care s-a ascuns în Capitoliu după instigările lansate de militanţi pro-Trump de a-l spânzura. Secret Service: Telefoanele au fost "reinițializate" Un angajat al Casei Albe a mărturisit pe 29 iunie în faţa comisiei de anchetă a Camerei Reprezentanţilor că Trump încercase să forţeze Secret Service să-l ducă la Congres pentru a se ralia susţinătorilor săi. Până acum, Secret Service a susţinut că telefoanele agenţilor săi au fost reiniţializate în cadrul unui program planificat de înlocuire. Miliardarul republican, care cochetează deschis cu ideea de a candida în alegerile prezidenţiale din 2021, denunţă cu vehemenţă activităţile comisiei. Partidul său, pe care Trump continuă să-l ţină sub control, a promis deja că va anula concluziile aceste comisii dacă republicanii conservatori vor prelua controlul asupra Camerei Reprezentanţilor după legislativele de la mijloc de mandat, în noiembrie.

Rachetele rusești care au omorât 23 de civili la Vinița nu au vizat nici o țintă militară, spune un oficial american al Apărării
Internațional

Rachetele rusești care au omorât 23 de civili la Vinița nu au vizat nici o țintă militară, spune un oficial american al Apărării

Rachetele rusești au omorât civili intenționat. Un responsabil american al apărării a respins vineri afirmaţiile ruse potrivit cărora atacul de la Viniţa, care a făcut 23 de morţi, printre care copii, conform Kievului, a vizat o reuniune a forţelor aeriene ucrainene în acest oraş foarte îndepărtat de liniile frontului, transmite AFP. Rachetele rusești au omorât civili intenționat "Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere", le-a declarat jurnaliştilor acest responsabil cu rang înalt sub protecţia anonimatului. "Părea o clădire", a adăugat responsabilul, confirmând că Rusia a lansat racheta joi de pe un submarin. Luând în calcul atacul asupra oraşului Viniţa, el a estimat, pe baza informaţiilor publice, că 100 până la 150 de civili ucraineni au fost ucişi în lovituri ruse în ultimele şapte până la 15 zile. Ultimul bilanţ la Viniţa a raportat 23 de morţi, 29 de dispăruţi şi zeci de răniţi. Minciuni rusești Ministerul rus al Apărării susţine că rachetele trase de pe mare au lovit "casa ofiţerilor" din Viniţa, unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Imaginile difuzate de serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă au arătat zeci de maşini carbonizate şi o clădire de zece etaje devastată de explozie. Potrivit armatei ucrainene, "trei rachete" au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, mai scrie AFP.

Cinism oribil al Rusiei: Atacul cu rachete de la Vinița în care au fost uciși 23 de civili a vizat o "casă a ofiţerilor"
Internațional

Cinism oribil al Rusiei: Atacul cu rachete de la Vinița în care au fost uciși 23 de civili a vizat o "casă a ofiţerilor"

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

Milionar imobiliar, afară din puşcărie după decizia de prescripţie a Curţii Constituţionale
Eveniment

Milionar imobiliar, afară din puşcărie după decizia de prescripţie a Curţii Constituţionale

CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie. Milionarul Ioan Zapodeanu a scăpat de închisoare după doar șapte luni din pedeapsa de patru ani de detenție primită la sfârșitul anului trecut. CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie Decizia de joi a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă practic prima punere în practică a deciziei recente a Curții Constituționale referitoare la prescripție într-un caz care vizează un ieșean. Ioan Zapodeanu a fost condamnat într-un dosar în care procurorii DNA l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și spălare de bar. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu În același dosar au fost trimiși în judecată și Gineta Roman, fosta directoare a SC Mica Industrie SA, Lucian Drîmbă, la acea dată jurist în cadrul societății și un funcționar al Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Mariana Popa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special
Internațional

Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Războiul din Ucraina "va dura", Europa trebuie să se descurce "fără gaz rusesc", spune Macron de Ziua Franței
Internațional

Războiul din Ucraina "va dura", Europa trebuie să se descurce "fără gaz rusesc", spune Macron de Ziua Franței

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Un nou atac rusesc asupra civililor în Ucraina, la Vinnița: 18 morți, 30 de răniți
Internațional

Un nou atac rusesc asupra civililor în Ucraina, la Vinnița: 18 morți, 30 de răniți

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor. Trei rachete ruseşti au lovit joi centrul oraşului Vinniţa, în centrul Ucrainei, departe de linia frontului, într-un atac ce s-a soldat cu cel puţin 18 morţi, între care un copil mic, şi 30 de răniţi, potrivit Serviciului de stat ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă și corespondentului Agerpres din zonă. Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor "La ora locală 12:15 (09:15 GMT), 12 morţi şi 25 de răniţi", a indicat serviciul de urgenţă pe pagina sa de Facebook, precizând că circa 90 de pompieri luptă să stingă un incendiu provocat de lovituri. Ulterior, corespondentul Agerpres a transmis că numărul deceselor este de 18 și al răniților, de 30. Şeful poliţiei naţionale, Ihor Klimenko, citând informaţii preliminare, a declarat că rachetele au lovit un bloc de birouri şi au avariat clădirile rezidenţiale din apropiere, provocând un incendiu uriaş care s-a extins asupra unei parcări, unde au luat foc mai multe vehicule. Conform informaţiilor preliminare, au ars cel puţin 25 de autoturisme. Zelenski: "Un act deschis de terorism" Şeful administraţiei regionale Vinniţa, Serhei Borzov, a indicat că se pare că patru rachete au fost interceptate şi distruse de antiaeriana ucraineană. "În fiecare zi, Rusia ucide civili, ucide copii ucraineni, lansează rachete asupra unor ţinte civile unde nu există niciun obiectiv militar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Ce este asta dacă nu un act deschis de terorism?", a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram. Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreun comentariu deocamdată referitor la atacul de la Vinniţa. Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, neagă că ar viza în mod deliberat civili, notează Reuters.

Armata moldovenească, în sapă de lemn, spune președintele Maia Sandu: Cum ne vom apăra?
Eveniment

Armata moldovenească, în sapă de lemn, spune președintele Maia Sandu: Cum ne vom apăra?

Armata moldovenească, în sapă de lemn. Republica Moldova este o ţară paşnică şi aşa va rămâne în continuare, însă are nevoie de echipament militar modern pentru a fi în siguranţă, a declarat miercuri seara preşedinta Maia Sandu într-o emisiune la postul public de televiziune, în care a explicat de ce este necesară înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne, relatează joi media de peste Prut. Armata moldovenească, în sapă de lemn "Noi nu vrem arme ca să mergem să luptăm împotriva vecinilor, aşa cum face Rusia. Noi vrem să fim în siguranţă la noi acasă şi vrem să nu ne atace nimeni. Chiar dacă sistemul nostru de apărare este într-o situaţie foarte proastă, dacă nu era această agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei, probabil că nu am fi discutat prea mult despre necesitatea de echipare a armatei", a declarat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md. Ţinând cont de situaţia din Ucraina, autorităţile de la Chişinău trebuie să se gândească cum să apere cetăţenii în cazul în care se întâmplă o asemenea tragedie, a spus ea. "Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?" "Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim", a subliniat Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean. "Discuţiile opoziţiei sunt false" "Toate discuţiile opoziţiei sunt false pentru că UE a spus că ne oferă echipamente non-letale, chiar dacă noi avem nevoie şi de muniţii. Noi trebuie să analizăm serios cum este echipată armata naţională. Dacă tot avem armată nu o putem lăsa la sapă de lemn. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Trebuie să facem lucruri elementare. Nu este corect să ţinem armata fără niciun echipament care să-i permită să ne apere", a afirmat Maia Sandu, citată de Radio Chişinău. Ea a adăugat că "singura promisiune pe care o avem este din partea UE şi vizează arme non-letale", potrivit IPN. "Noi suntem o ţară neutră" Maia Sandu a mai spus că decizia privind aderarea Republicii Moldova la un bloc militar, care i-ar oferi o umbrelă de protecţie, va aparţine poporului. Până atunci, va fi respectat statutul de neutralitate prevăzut în Constituţie. "Pentru asta trebuie să avem sprijinul societăţii. Suntem o ţară democratică în care lucrurile sunt decise de către popor. La momentul aprobării Constituţiei poporul a decis că trebuie să fim o ţară neutră. Dar ţările neutre, de obicei, au o armată foarte puternică şi bine echipată. Noi suntem o ţară neutră şi avem o armată în care nu s-a investit. Nu putem să închidem ochii şi să ne prefacem că nu există un război" lângă noi, a punctat preşedintele Republicii Moldova, care prin natura funcţiei sale este şi comandantul-şef al armatei, conform Radio Chişinău.

"Rază de speranță" la negocierile privind exporturile maritime de cereala ucrainene, potrivit ONU
Internațional

"Rază de speranță" la negocierile privind exporturile maritime de cereala ucrainene, potrivit ONU

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile. Negocierile desfăşurate la Istanbul între Ucraina şi Rusia pentru deblocarea cerealelor blocate pe pământ ucrainean şi pentru facilitarea exporturilor de cereale şi de fertilizatori ruseşti sunt "o rază de speranţă", a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile În cadrul unei declaraţii către media, şeful ONU şi-a exprimat speranţă că "un acord oficial" va putea fi atins pe viitor. "Nu suntem încă acolo", a adăugat el, evocând, fără a intra în detaliu, necesitatea de a efectua "muncă tehnică" suplimentară. Acordul negociat de Antonio Guterres şi de doi dintre adjuncţii săi de peste două luni vizează scoaterea prin Marea Neagră a circa 20 de milioane de tone de cereale depozitate în silozurile ucrainene în special la Odesa (sud) şi facilitarea în cazul Rusiei a exporturilor de cereale şi de fertilizatori. Declaraţiile şefului ONU au loc după o reuniune, la Istanbul, între delegaţii din Ucraina, Rusia, Turcia şi ONU. A fost prima întâlnire în persoană dintre ucraineni şi ruşi de la sfârşitul lui martie. Noi discuţii, "săptămâna viitoare" Potrivit unor diplomaţi, evacuarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră se va face prin culoare securizate. Va trebui respectat un armistiţiu pentru zonele utilizate, în timp ce navele comerciale vor fi inspectate de Turcia cu concursul ONU, pentru a asigura faptul că Rusia nu transportă arme. Turcia a anunţat la rândul său că Rusia şi Ucraina au făcut suficiente progrese pentru soluţionarea diferendului lor încât vor avea noi discuţii "săptămâna viitoare". "S-a convenit ca delegaţiile din Rusia şi Ucraina să se întâlnească din nou în Turcia săptămâna viitoare", a declarat într-un comunicat ministrul turc al apărării Hulusi Akar după prima sesiune de negocieri. 20-25 de milioane de tone de cereale Akar a subliniat că delegaţiile formate din experţi în apărare ai celor două ţări beligerante s-au înţeles asupra unor "controale comune" în porturi şi asupra mijloacelor "de a garanta securitatea căilor de transfer" al mărfurilor în Marea Neagră. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă Potrivit ministrului, un acord final privind deblocarea a circa 20 până la 25 de milioane de cereale în prezent imobilizate în porturile ucrainene ar putea fi anunţat săptămâna viitoare. "În cursul acestei reuniuni, pe care o vom avea săptămâna viitoare, toate detaliile vor fi revizuite o dată în plus şi un document privind munca pe care am făcut-o va fi semnat", a spus Hulusi Akar.

Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului
Internațional

Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Putin mai sprijină o dictatură: furnizează arme juntei militare din Myanmar, care a înlăturat-o de la putere pe laureata de Nobel Aung San Suu Kyi
Internațional

Putin mai sprijină o dictatură: furnizează arme juntei militare din Myanmar, care a înlăturat-o de la putere pe laureata de Nobel Aung San Suu Kyi

Putin, arme juntei militare din Myanmar. Rusia şi Myanmar îşi vor întări cooperarea în domeniul apărării, a anunţat marţi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse, după o întrevedere între liderul juntei militare birmane Min Aung Hlaing şi oficiali de rang înalt ai ministerului rus, informează Reuters. Putin, arme juntei militare din Myanmar Ministerul rus a precizat într-un comunicat că întrevederea a avut loc luni, la Moscova, şi că Hlaing a fost în Rusia într-o vizită privată. "Întrevederea a confirmat deschiderea reciprocă de a întări în mod substanţial cooperarea multilaterală dintre departamentele militare ale celor două ţări", se spune în comunicatul Ministerului Apărării rus, citat de Reuters. Thomas Andrews, raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Myanmar, a spus în februarie că Rusia a furnizat juntei militare drone, două tipuri de avioane de luptă şi două tipuri de vehicule blindate, unul cu sisteme de apărare antiaeriană. Un an și jumătate de la lovitura militară de stat Lovitura militară din februarie 2021 a cufundat Myanmarul în haos. Aproape 1.800 de civili au fost ucişi de forţele de securitate şi peste 13.000 au fost arestaţi, potrivit unui observator local. Miliţii au ridicat armele împotriva juntei în mai multe regiuni din Myanmar. După ce a fost înlăturată de la putere, fosta lideră birmană destituită, Aung San Suu Kyi, s-a aflat în arest la domiciliu într-un loc ţinut secret din Naypyidaw, alături de mai mulţi angajaţi casnici şi de câinele ei. Laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 77 de ani, a ieşit din arestul la domiciliu doar pentru audierile din procesul său fluviu. ONU: Junta militară, crime în masă Aung San Suu Kyi a mai stat aproape 15 ani în arest la domiciliu în timpul precedentelor dictaturi militare. În cadrul detenţiei sale actuale, legăturile sale cu exteriorul se limitează doar la scurte întâlniri cu avocaţii săi înainte de audieri. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Ea a fost deja găsită vinovată pentru corupţie, instigare la violenţă, încălcarea regulilor sanitare legate de COVID-19, precum şi încălcarea legii telecomunicaţiilor, iar un tribunal a condamnat-o la 11 ani de închisoare. Investigaţii ale ONU au arătat că junta militară din Myanmar a comis crime în masă şi crime împotriva umanităţii. Cu toate acestea, junta susţine că vrea să restabilească pacea şi ordinea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră