duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Internațional

Boris Johnson are semnăturile pentru a intra în cursa pentru un nou mandat de premier. Se va bate cu Rishi Sunak

Boris Johnson poate fi premier iar. Fostul premier britanic Boris Johnson a acumulat suficient sprijin pentru a se înscrie în cursa pentru a deveni - din nou - prim-ministru, ca urmare a demisiei succesoarei sale Liz Truss, a afirmat sâmbătă aliatul său, deputatul conservator James Duddridge. Boris Johnson poate fi premier iar Potrivit acestuia, Johnson a adunat deja cele 100 de semnături din rândul celor 357 de deputaţi conservatori pentru a putea candida. Sunday Times, BBC şi Sky News au citat surse neidentificate apropiate de Johnson care au indicat similar că acesta dispune de 100 de susţinători şi deci "s-ar putea" afla pe buletinele de vot. Boris Johnson, care a revenit la Londra mai devreme sâmbătă dintr-o vacanţă în Caraibe, nu a declarat deocamdată oficial dacă va candida pentru un nou mandat. Contestată atât de formaţiunea de guvernământ, cât şi de opoziţia laburistă, Liz Truss şi-a anunţat joi demisia. Actuala lideră a Camerei Comunelor, Penny Mordaunt, şi-a anunţat vineri candidatura pentru a deveni prim-ministru. Favoritul pariurilor, Rishi Sunak Totuşi, favoritul caselor de pariuri este deocamdată fostul ministru de Finanţe Rishi Sunak, care are deja peste 100 de semnături, însă nu a confirmat până acum dacă va candida. Candidaţii la succesiunea lui Liz Truss trebuie să depună fiecare până luni la ora 13:00 GMT cel puţin 100 de semnături din rândul celor 357 de deputaţi conservatori pentru a putea candida, astfel că vor putea fi depuse cel mult trei candidaturi. Citește și: Veselie pe Twitter! Medvedev o insultă pe Liz Truss, iar Elon Musk îi dă replica: „Bun trol, ca să fiu sincer” Apoi, deputaţii conservatori vor trebui să se pună de acord asupra a două dintre aceste nume care vor intra la votul final, în urma căruia cei circa 170.000 de membri ai formaţiunii vor alege până vineri, 28 octombrie, liderul partidului, iar acesta va deveni prim-ministru.

Boris Johnson are semnăturile pentru a intra în cursa pentru un nou mandat de premier. Se va bate cu Rishi Sunak
Fostul preot Pomohaci și-a făcut două biserici particulare: una în garaj, alta la țară. BOR îndeamnă credincioșii să nu le frecventeze, nefiind "sfințite"
Eveniment

Fostul preot Pomohaci și-a făcut două biserici particulare: una în garaj, alta la țară. BOR îndeamnă credincioșii să nu le frecventeze, nefiind "sfințite"

Fostul preot Pomohaci, două biserici particulare. Fostul preot Cristian Pomohaci continuă să țină slujbe în garajul locuinței sale, transformat într-un lăcaș de cult informal, potrivit Arhiepiscopiei Alba Iulia, care denunță activitatea lui Pomohaci. Fostul preot Pomohaci, două biserici particulare Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a anunțat printr-o circulară că solistul de muzică populară Cristian Pomohaci și-a construit singur o biserică. Arhiepiscopia i-a îndemnat pe credincioși să nu frecventeze spațiul deschis de Pomohaci, acesta nefiind unul al Bisericii Ortodoxe Române. Conform documentului bisericesc, publicat de Monitorul de Cluj, "tot ceea ce se săvârșește acolo nu este valid" și "nu aduce binecuvântare și har celor ce participă la astfel de slujbe". Circulara Arhiepiscopiei Ortodoxe a Albei Iulia (sursa: Monitorul de Cluj) Cristian Pomohaci a fost caterisit (exclus definitiv din rândul preoțimii ortodoxe) în 2017, după apariția unor înregistrări audio care arătau cum preotul încerca să corupă sexual un tânăr de 17 ani. "Suferință și necaz în viață" "Cu multă îngrijorare și durere, vă aducem la cunoștință faptul că domnul Cristian Pomohaci, fost paroh al Parohiei Moșuni, Protopopiatul Târgu Mureș, deși nu mai are calitatea de preot, a continuare să mimeze Preoția și să facă slujbe religioase în garajul casei personale din localitatea Moșuni. Mai mult decât atât, de curând, a cumpărat un local în localitatea Ernei, județul Mureș, pe care l-a transformat în biserică sau mănăstire, fiind împodobit cu iconostas și cu obiecte de cult, oficiindu-se acolo slujbe specifice Bisericii ortodoxe. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Prin urmare, îndemnăm pe toți credincioșii Eparhiei noastre să nu frecventeze ale locaș, deoarece nu este o biserică sfințită de către un episcop ortodox, după rânduială ortodoxă. De asemenea, tot ceea ce se săvârșește acolo de către domnul Cristian Pomohaci și ajutoarele acestuia nu este valid, nu aduce binecuvântare și har celor ce participă la astfel de slujbe. Dimpotrivă, le poate aduce multă suferință și necaz în viață, pe plan spiritual și fizic. Totodată, vă aducem la cunoștință că domnia sa este cercetat de către organele statului cu privire la infracțiunea de port ilegal de uniformă, deoarece Biserica Ortodoxă Română, prin instanțele ei de judecată, i-a interzis acestuia dreptul de a mai purta reverendă și veștminte preoțești sau de a mai sluji cele sfinte", se precizează în documentul asumat de ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei.

Un "tsunami" de refugiați ucraineni poate lua Europa cu asalt în pragul iernii dacă Putin nu oprește bombardamentele asupra infrastructurii civile
Internațional

Un "tsunami" de refugiați ucraineni poate lua Europa cu asalt în pragul iernii dacă Putin nu oprește bombardamentele asupra infrastructurii civile

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa. Prim-ministrul ucrainean Denis Şmîgal (foto) a avertizat împotriva unui "nou tsunami al migraţiei" dacă Rusia îşi va continua atacurile asupra infrastructurilor civile din ţara sa, într-un interviu care urmează să fie publicat integral duminică, relatează AFP. "Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa Denis Şmîgal, care urmează să participe luni la forumul economic germano-ucrainean de la Berlin, a acuzat Moscova că vrea "să arunce Ucraina într-o catastrofă umanitară", potrivit unor extrase din interviul său pentru ziarul duminical Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, comunicate în avans. "Dacă nu mai există curent, electricitate şi apă în Ucraina, asta poate declanşa un nou tsunami al migraţiei", a spus el. Rusia vrea "să ofere Ucrainei o iarnă rece, în cursul căreia oamenii ar putea literalmente să moară îngheţaţi. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară planificată, cum Europa nu a mai văzut după cel de al Doilea Război Mondial", a avertizat el. Activele rusești, folosite la reconstrucția Ucrainei Premierul ucrainean urmează să aibă luni o întrevedere bilaterală la Berlin cu Olaf Scholz şi să participe împreună cu cancelarul german la un forum economic care reuneşte reprezentanţi ai companiilor germane şi ucrainene. În interviul său pentru FAS, Denis Şmîgal a mai cerut Berlinului să livreze Ucrainei noi muniţii în următoarele zile pentru a respinge loviturile aeriene ruseşti. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Pentru reconstrucţia Ucrainei, Şmîgal vrea să fie utilizate activele ruseşti îngheţate în străinătate. Pagubele provocate de atacul Rusiei se ridică în prezent la "peste 750 de miliarde de dolari", a declarat el. În paralel, există active ruseşti îngheţate în valoare de 300 până la 500 de miliarde de dolari, a subliniat el. "Ar trebui să dezvoltăm un mecanism de confiscare a activelor ruseşti", a spus premierul ucrainean. Este nevoie de investiții enorme După forumul economic germano-ucrainean de luni, în cadrul căruia preşedintele Volodimir Zelenski va susţine o alocuţiune video, marţi va avea loc la Berlin o conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei. "Va trebui să investim enorm" pentru reconstrucţia Ucrainei, a afirmat cancelarul Scholz în podcastul său săptămânal publicat sâmbătă. "Ucraina nu poate face totul singură. UE nu poate face totul singură. Numai comunitatea internaţională, care susţine în prezent Ucraina, o poate face. Şi trebuie să o facă pentru multă vreme", a afirmat el. Marţi, la conferinţa de la Berlin, vor fi prezenţi Olaf Scholz şi Denis Şmîgal, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Volodimir Zelenski va susţine de asemenea o alocuţiune video.

Putin vrea să suprime "telefonul roșu", singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e "important" să nu o facă
Internațional

Putin vrea să suprime "telefonul roșu", singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e "important" să nu o facă

Putin vrea să suprime "telefonul roșu". Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a avut vineri o convorbire telefonică cu omologul său american Lloyd Austin, a anunţat Moscova, aceasta fiind a doua discuţie între cei doi oficiali de la începutul agresiunii militare ruse în Ucraina. Putin vrea să suprime "telefonul roșu" "Mai multe chestiuni de actualitate privind securitatea internaţională, printre care situaţia din Ucraina, au fost abordate" în această discuţie, a indicat Ministerul rus al Apărării într-un foarte scurt comunicat. Într-un comunicat separat la fel de scurt emis de Pentagon se menţionează că, în discuţia avută cu ministrul Şoigu, secretarul american al apărării Lloyd Austin a subliniat "importanţa menţinerii canalelor de comunicare" în contextul războiului din Ucraina (cel mai probabil, referirea este la "telefonul roșu"). Pentagonul nu a oferit alte detalii despre convorbirea celor doi responsabili. Citește și: Casa Albă: Am fost foarte clari în legătură cu ce consecințe vor fi dacă Rusia va folosi arme nucleare Dar, tot potrivit Pentagonului, Lloyd Austin a avut de asemenea o convorbire telefonică cu ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, pe care l-a asigurat din nou asupra "angajamentului de neclintit al Statelor Unite de a susţine capacitatea Ucrainei de a contracara agresiunea din partea Rusiei". Citește și: „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins din cauza amenințărilor nucleare. Când a fost inaugurată calea de comunicare Ministrul american a subliniat de asemenea "sprijinul comunităţii internaţionale" faţă de Ucraina şi în special susţinerea "în viitor a capacităţii sale de a se apăra". Abia a doua convorbire Șoigu - Lloyd Ultima discuţie telefonică între Austin şi Şoigu după ce Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie a fost pe data de 13 mai, urmată şase zile mai târziu de o discuţie tot prin telefon între şeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, şi şeful Statului Major american, Mark Milley. Relaţiile ruso-americane s-au deteriorat continuu de la începerea invaziei ruse în Ucraina, ţară susţinută de atunci militar şi financiar de SUA, ajutor care în viziunea Rusiei contribuie la prelungirea conflictului. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vinerea trecută că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care afirmase anterior că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Cum transporta "Calu" lingouri de aur și argint, bijuterii și sume enorme de bani
Eveniment

Cum transporta "Calu" lingouri de aur și argint, bijuterii și sume enorme de bani

Cum transporta "Calu" lingouri de aur. Poliţiştii de la Criminalitate Organizată Iaşi (BCCO) şi procurori DIICOT Iaşi au dat o lovitură formidabilă. Cum transporta "Calu" lingouri de aur Un transportator din Bistriţa Năsăud (care, printre altele, făcea curse şi prin Iaşi către Chişinău) a fost arestat după o serie de percheziţii prin ţară. Este vorba despre Dan Cătună, care patrona firma Latino Express Bistriţa, poreclit Calu, după dinţii mari pe care îi are. Citește și: Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia Acasă la Calu, dar şi în alte locuri, anchetatorii ieşeni au găsit lingouri de aur şi argint, 20 de kilograme de bijuterii din argint, zeci de mii de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia
Internațional

Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii. Ministerul rus de Externe a declarat joi că livrările de arme ale Uniunii Europene către Kiev fac ca blocul comunitar să fie parte a conflictului în Ucraina, iar ţările care pompează arme Ucraina sunt "sponsori ai terorismului". Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii Într-un briefing, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reiterat criticile agresive ale Moscovei la adresa Occidentului pentru că a livrat Ucrainei arme avansate în valoare de miliarde de dolari pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva campaniei militare a Rusiei, care a ajuns în a opta lună. Decizia UE privind crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru regimul de la Kiev creşte implicarea UE şi o face să devină parte a conflictului în Ucraina, a subliniat Zaharova, citată de agenţiile oficiale de presă ruse TASS şi RIA Novosti, referindu-se la programul de instruire a militarilor ucraineni. În acest context, ea a amintit că, în reuniunea lor din 17 octombrie, miniştrii de Externe ai UE au anunţat lansarea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene, care ar urma să înceapă să fie implementată peste o lună. În decurs de doi ani, această misiune, pentru care Bruxellesul a alocat 107 milioane de euro, ar urma să pregătească personal ucrainean de comandă la diferite niveluri, potrivit TASS. "Linia periculoasă a unei confruntări" "Această decizie merge mână în mână cu furnizarea de arme letale regimului de la Kiev şi creşte calitativ implicarea Uniunii Europene, făcând-o, desigur, parte a conflictului", a declarat Zaharova. Prin furnizarea de arme Ucrainei, Occidentul se apropie de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia, a avertizat Zaharova, potrivit RIA Novosti. "Ţările membre NATO, de parcă ar fi într-o competiţie, continuă să pompeze în regimul de la Kiev armament, muniţii, îi furnizează informaţii operative, antrenează soldaţii ucraineni, oferă îndrumări privind desfăşurarea acţiunilor militare, apropiindu-se astfel de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia", a avertizat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Ajutorul militar occidental pentru Ucraina, a adăugat Zaharova, totalizează deja 42,3 miliarde de dolari, dintre care mai mult de jumătate revin SUA. "Blocajul" SUA pe alimente și îngrășăminte În aceeaşi conferinţă de presă, Maria Zaharova a mai spus că Moscova a fost gata să-şi crească exporturile de alimente şi îngrăşăminte pentru a contribui la evitarea unei crize alimentare globale, dar a fost blocată de către SUA. Washingtonul îi "şantajează" şi "persecută" pe cei care încearcă să facă comerţ cu Rusia şi prin aceasta compromite securitatea globală, a afirmat ea. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” SUA nu vizează direct exporturile agricole ruseşti, dar sancţiunile impuse Rusiei în domeniile transportului maritim, al asigurărilor, logisticii şi infrastructurii de plăţi împiedică capacitatea Rusiei de a exporta îngrăşăminte şi produse chimice esenţiale, susţine Moscova. Rusia face obiectul unor drastice sancţiuni occidentale după invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie, prima agresiune de acest tip în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

UE sancționează compania iraniană care produce dronele folosite de ruși în Ucraina, dar și pe șeful statului major de la Teheran
Internațional

UE sancționează compania iraniană care produce dronele folosite de ruși în Ucraina, dar și pe șeful statului major de la Teheran

UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze. Statele membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord asupra unor sancţiuni care intră în vigoare joi împotriva a trei indivizi precum şi a unei entităţi care furnizează Rusiei drone iraniene utilizate în Ucraina, a anunţat preşedinţia cehă a UE. UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze "După trei zile de discuţii, ambasadorii UE au aprobat măsuri împotriva unor entităţi care furnizează drone iraniene care lovesc Ucraina", a anunţat preşedinţia pe Twitter. "Statele membre ale UE au decis să îngheţe bunurile a trei indivizi şi a unei entităţi responsabile de livrarea de drone", potrivit preşedinţiei. Potrivit unei liste de sancţiuni consultate de AFP înainte de adoptarea lor, sancţiunile vizează în special compania iraniană Shahed Aviation Industries, legată de puternicii Gardieni ai Revoluţiei, şi trei responsabili militari, între care generalul Mohammed Hossein Bagheri, şeful de stat major al forţelor armate iraniene. "UE este de asemenea gata să extindă sancţiunile la alte patru entităţi care au figurat deja pe o listă de sancţiuni anterioare", a adăugat preşedinţia cehă. Peste 200 de drone distruse în ultima lună Ucraina a cerut luni mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după mai multe lovituri de drone kamikaze asupra Kievului care s-au soldat cu cel puţin trei morţi, Rusia fiind acuzată că utilizează dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Forţele aeriene ucrainene au afirmat miercuri că au distrus 223 de drone iraniene de la jumătatea lui septembrie. Miercuri, la ONU, Rusia şi Iranul au dezminţit cu fermitate orice furnizare de către Teheran a unor drone armate Moscovei în războiul din Ucraina. UE a anunţat în paralel că a adunat "probe" care demonstrează că dronele utilizate de Rusia împotriva Ucrainei au fost furnizate de Iran şi că pregăteşte sancţiuni. "Răspunsul nostru clar pentru regimul iranian" Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care se pregăteşte să găzduiască un summit al celor 27 de lideri ai UE la Bruxelles, a salutat joi "acţiunea rapidă" a UE "împotriva Iranului, care susţine războiul Rusiei în Ucraina". Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Premierul ceh Petr Fiala a subliniat, la rândul său, că sancţiunile au fost "dirijate împotriva persoanelor şi entităţilor care fabrică şi furnizează drone". "Este răspunsul nostru clar pentru regimul iranian care furnizează drone Rusiei, care le utilizează pentru a asasina cetăţeni iranieni nevinovaţi", a adăugat el.

Taiwanul, foarte probabil să fie atacat de China chiar în 2023, SUA trebuie să fie pregătite, spune șeful operațiunilor navale americane
Internațional

Taiwanul, foarte probabil să fie atacat de China chiar în 2023, SUA trebuie să fie pregătite, spune șeful operațiunilor navale americane

Taiwanul, probabil atacat curând de China. Armata americană trebuie să fie pregătită să răspundă unei potenţiale invazii a Taiwanului de către Beijing încă din acest an, a avertizat miercuri un amiral, semn al unei îngrijorări tot mai mari în legătură cu intenţiile Chinei faţă de insulă, relatează AFP. Taiwanul, probabil atacat curând de China Amiralul Michael Gilday, şeful operaţiunilor navale americane, a fost întrebat de Atlantic Council despre posibilitatea ca Beijingul să invadeze Taiwanul până în 2027. "Nu este vorba doar de ce spune preşedintele Xi, ci de felul în care se comportă chinezii şi de ceea ce fac ei", a declarat Gilday pentru acest think tank, subliniind că, în ultimii douăzeci de ani, Beijingul şi-a pus în practică promisiunile mai repede decât era anunţat. "Prin urmare, când vorbim de 2027, în opinia mea asta (înseamnă) 2022 sau poate 2023", a adăugat el. "Nu pot exclude această posibilitate. Nu vreau să fiu alarmist când spun asta. Doar că nu putem să o excludem", a mai afirmat amiralul. Duminică, la deschiderea Congresului Partidului Comunist care ar urma să îi confere un al treilea mandat, istoric, preşedintele Xi Jinping a reafirmat că intenţionează "să reunească" Taiwanul cu China, prin forţă dacă va fi nevoie. Comentariile amiralului Gilday survin la o zi după un avertisment al secretarului american de stat Antony Blinken. Acesta din urmă a afirmat că Beijingul vrea să ocupe Taiwanul "într-un ritm mult mai rapid" decât lua în considerare anterior, adăugând că sub preşedinţia lui Xi a apărut o "Chină foarte diferită". Partidul Comunist Chinez nu a controlat niciodată Taiwanul, dar China consideră că această insulă autonomă este parte integrantă a teritoriului său. Washingtonul are în mod istoric o politică de "ambiguitate strategică" faţă de o eventuală intervenţie militară americană dacă Taiwanul este atacat de China. Această politică vizează atât descurajarea Chinei de a invada Taiwanul, cât şi împiedicarea liderilor din insulă să provoace Beijingul declarându-şi oficial independenţa, scrie AFP. În acest cadru, SUA vinde arme Taipeiului, cu scopul ca insula să se poată apăra. "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi cu cele mai mari eforturi la o reunificare paşnică (cu Taiwanul), însă nu vom renunţa niciodată să recurgem la forţă şi ne rezervăm posibilitatea de a lua toate măsurile necesare", a declarat duminică Xi Jinping la Congresul PCC. "Reunificarea patriei trebuie să se facă şi se va face", a adăugat el, condamnând "orice separatism şi orice ingerinţă" străină în această afacere.

Banditism, crimă, răpire, jaf cu violenţă, extorcare – infracţiuni pentru care Rusia cere extrădarea unui individ reţinut la Iaşi
Eveniment

Banditism, crimă, răpire, jaf cu violenţă, extorcare – infracţiuni pentru care Rusia cere extrădarea unui individ reţinut la Iaşi

Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal. Arestarea provizorie în vederea extrădării a lui Serghei Guțu în caz de urgență a fost dispusă de magistrații ieșeni pe 25 august, la propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, pe o durată de 30 zile. Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal Bărbatul a fost dus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din Iași. Era urmărit internațional de la sfârșitul lui aprilie 2014, când Biroul Interpol din Moscova a emis o notiță roșie pe numele lui Serghei Guțu, cel care avea deja un mandat de arestare emis de către un judecător din cadrul Tribunalului Districtual Vyborgskiy din Sankt Petersburg, Rusia, încă din 18 martie 2011. Citește și: Putin pierde teren accelerat în Ucraina și apelează la metode disperate: legea marțială, creșterea rolului mercenarilor Wagner. Biden: I-a mai rămas brutalizarea civililor ucraineni Notița roșie, adică documentul de urmărire internațională, a fost actualizată la începutul acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii au lovit o termocentrală ucraineană care alimentează cinci milioane de oameni în vestul țării
Internațional

Rușii au lovit o termocentrală ucraineană care alimentează cinci milioane de oameni în vestul țării

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși. O rachetă rusească a lovit miercuri o termocentrală importantă din Burştin, în vestul Ucrainei, a anunţat guvernatoarea regiunii Ivano-Frankivsk, Svitlana Onişciuk, potrivit Interfax Ukraine. Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși Termocentrala pe cărbune alimentează cu electricitate cinci milioane de consumatori din trei regiuni ucrainene, adică peste 10% din populaţia ţării dinainte de război. Într-o declaraţie video pe Telegram, Onişciuk a precizat că bombardamentul a provocat un incendiu la centrală, dar nimeni nu a fost rănit. Zona respectivă, aflată la sute de kilometri de front, nu a fost afectată prea mult până acum de conflictul armat declanşat de Rusia în februarie. Termocentrala de la Burştin mai fusese totuşi lovită de patru rachete în 10 octombrie, a afirmat guvernatoarea. Rachete și drone atacă peste tot Şi omologul ei din regiunea Viniţia, Serhi Borzov, a anunţat miercuri că ruşii au atacat instalaţii energetice, dar nu a dat detalii despre lovituri. La Kiev, apărarea antiaeriană a doborât mai multe rachete ruseşti, a anunţat primarul Vitali Kliciko. În regiunea Cernihiv, trei oameni au fost răniţi în urma unor atacuri cu drone, conform unui oficial de rang înalt al preşedinţiei ucrainene. Tot miercuri, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât patru rachete lansate de avioane ruseşti şi zece drone kamikaze Shahed-136, de fabricaţie iraniană, au comunicat forţele aeriene ucrainene. Reuters reaminteşte că Iranul nu recunoaşte că livrează drone Rusiei. Zelenski se teme că sistemul poate ceda Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat săptămâna aceasta că 30% din centralele electrice ale ţării sale au fost lovite de atacurile ruseşti. El a discutat cu oficiali cu funcţii de conducere despre securitatea unităţilor de acest gen şi despre posibilitatea ca sistemul energetic al Ucrainei să cedeze. Citește și: Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii Andri Sadovi, primarul oraşului Lvov din vestul Ucrainei, a arătat într-o declaraţie televizată că reparaţiile la staţiile electrice avariate în ultimele zile vor dura câteva luni, iar până atunci, primăria a avertizat că până atunci s-ar putea produce pene de curent.

Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii
Eveniment

Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii

Dîncu, citat de agenția rusă TASS. Negocierea reprezintă singura şansă pentru ca Rusia să facă pace cu Ucraina, a opinat ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, pe 8 octombrie, într-un interviu pentru Prima TV. Propaganda de la Moscova a citat in extenso declarațiile lui Dîncu. Conflictul înghețat, un plan bun „Războiul va mai continua (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a declarat Vasile Dîncu. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Potrivit acestuia, Rusia are resurse să prelungească războiul. „Ideal ar fi să se ajungă la o situaţie de negociere, chiar dacă s-ar ajunge la un conflict îngheţat, negocierea tot ar face mai mult bine decât ceea ce se întâmplă acum, distrugerea de vieţi omeneşti, de bunuri”, a explicat Dîncu. Dîncu, citat de agenția rusă TASS Declarațiile ministrului Apărării din România au fost preluate instantaneu de către TASS, agenția de presă de stat de la Moscova (articolul, aici). În aceeași zi, pe 8 octombrie, ideile lui Dîncu au apărut și pe gazeta.ru (articolul, aici), care a citat TASS. Trei zile mai târziu, pe 11 octombrie, TASS a revenit cu o știre potrivit căreia președintele Klaus Iohannis a criticat ieșirea lui Dîncu (articolul, aici). Deputatul Alexandru Muraru (PNL), care deține și calitatea de consilier onorific al premierului Ciucă, a declarat recent, la RFI România, că „alegațiile” ministrului Apărării, Vasile Dîncu, au făcut „jocul Rusiei” și „au fost folosite împotriva NATO”. Muraru a evitat să spună clar dacă Dîncu trebuie să demisioneze, dar a amintit că liberalul Sorin Cîmpeanu a plecat „rapid” după ce a făcut „o greșeală”. În cele din urmă, premierul Ciucă nu a cerut nici o demisie iar, în prezent, Vasile Dîncu este ministru al Apărării în România.

Comandantul operațiunilor rusești în Ucraina recunoaște: Situația este tensionată și foarte dificilă la Herson
Internațional

Comandantul operațiunilor rusești în Ucraina recunoaște: Situația este tensionată și foarte dificilă la Herson

Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă. Un înalt oficial al armatei ruse a declarat marţi că situaţia de pe teren în Ucraina este "tensionată" pentru trupele sale în faţa unei contraofensive ucrainene, în special la Herson, oraş a cărui populaţie urmează să fie evacuată în curând, după mai multe eşecuri semnificative ale forţelor ruse în estul şi sudul ţării. Rușii recunosc: Herson, situație foarte dificilă "Situaţia din zona operaţiunii militare speciale poate fi descrisă ca fiind tensionată. Inamicul nu renunţă la încercările sale de a ataca poziţiile trupelor ruseşti", a declarat pentru televiziunea publică rusă Rossia 24 generalul Serghei Surovikin (foto), responsabil cu operaţiunile ruseşti în Ucraina de zece zile, citat de TASS. "Regimul ucrainean încearcă sa spargă apărarea noastră", adunându-şi "toate rezervele" pentru o contraofensivă, a spus el. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Potrivit generalului Surovikin, situaţia este "foarte dificilă" în special la Herson, capitala regiunii omonime ocupate militar de Rusia din primăvară şi anexată în septembrie în sudul Ucrainei, din cauza atacurilor ucrainene care vizează "infrastructurile sociale, economice şi industriale" ale oraşului.

Pelerinii care au stat la cozi de zeci de ore la moaștele Sfintei Parascheva, mai mulți ca niciodată
Eveniment

Pelerinii care au stat la cozi de zeci de ore la moaștele Sfintei Parascheva, mai mulți ca niciodată

Pelerinii Sfintei Parascheva, tot mai mulți. Oficial, la pelerinajul la cele două racle aşezate în baldachinul ornat cu flori din curtea interioară a Mitropoliei au trecut peste 260.000 de persoane. Pelerinii Sfintei Parascheva, tot mai mulți Iar la slujba de pe pietonal, din data de 14 octombrie, au fost 32.000 de oameni. Alţi 3.000 au fost în curtea interioară a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Deşi este greu de apreciat şi verificat astfel de cifre în momentele oficiale, se pare că niciodată nu au fost mai mulţi oameni prezenţi la momentul slujbei de pe pietonal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Partenerii statali sau comerciali ai programului de drone iranian, sancționați de SUA după atacurile cu drone kamikaze asupra Kievului
Internațional

Partenerii statali sau comerciali ai programului de drone iranian, sancționați de SUA după atacurile cu drone kamikaze asupra Kievului

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene. Washingtonul a atenţionat luni că va sancţiona companiile sau statele care colaborează cu programul de drone al Iranului, după recentele lovituri ruse în Ucraina, realizate cu ajutorul unor drone presupus de fabricaţie iraniană. SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene "Orice persoană ce exersează activităţi cu Iranul având legătură cu dezvoltarea de drone sau de rachete balistice, sau implicată în circulaţia de arme din Iran spre Rusia ar trebui să dea dovadă de vigilenţă", a declarat Vedant Patel (foto), purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. "SUA nu vor ezita să recurgă la sancţiuni sau să ia măsuri împotriva principalilor responsabili", a atenţionat el. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Întărirea alianţei dintre Rusia şi Iran ar trebui să fie considerată de întreaga lume (...) un mare pericol", a mai spus Vedant Patel. Drone disfuncționale Făcând referire la date ale serviciilor de informaţii americane, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a susţinut că unele drone iraniene vândute Rusiei au prezentat disfuncţionalităţi. Faptul că Moscova se aprovizionează din Iran demonstrează, potrivit lui Vedant Patel, "enorma presiune" asupra Rusiei după pierderile sale în Ucraina, Moscova fiind deja "nevoită să recurgă la ţări puţin fiabile precum Iran pentru a se aproviziona în material şi echipamente". Lovituri ruse, în care au fost utilizate şi drone kamikaze, s-au soldat luni dimineaţa cu cel puţin opt morţi, dintre care patru la Kiev, şi a ţintit instalaţii energetice în mai multe regiuni, la o săptămână după un val de lovituri masive ruse asupra Ucrainei.

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate și artilerie la granița cu nordul Ucrainei. Se suspectează un atac spre Kiev
Internațional

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate și artilerie la granița cu nordul Ucrainei. Se suspectează un atac spre Kiev

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate, la graniţa acestei ţări cu Ucraina. Este vorba de circa 170 de tancuri, 200 de vehicule blindate şi 100 de piese de artilerie şi mortiere, în cadrul grupării militare ruso-belaruse ce cuprinde efective de circa 9.000 de soldaţi, a anunţat luni Ministerul belarus al Apărării, citat de agenţia EFE. Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate Primele trenuri cu militari ruşi au sosit sâmbătă în Belarus, iar duminică au aterizat acolo şi avioane militare ruseşti. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat săptămâna trecută că a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin crearea acestei grupări, pe care a descris-o ca fiind "pur defensivă", după ce a acuzat NATO că-şi sporeşte prezenţa militară în apropierea Belarusului şi că înarmează Polonia şi ţările baltice. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În acest timp, la Kiev sporesc temerile că Rusia ar putea folosi din nou Belarusul ca platformă de lansare a unei ofensive asupra nordului Ucrainei, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei lansate pe 24 februarie, când trupele ruse au ajuns până aproape de capitala ucraineană, de unde între timp s-au retras pentru a se concentra pe sudul şi estul Ucrainei. Noile deplasări de trupe ruseşti în Belarus ar putea fi şi o tactică de a forţa armata ucraineană să-şi disloce trupe în nordul ţării, pentru a-i slăbi potenţialul în contraofensivele duse pe celelalte fronturi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră