duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Internațional

Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist. Premierul ungar, Viktor Orbán, a fost aspru criticat de Ministerul de Externe ucrainean, potrivit unor remarci publicate marţi pe site-ul ministerului. Orbán, cel mai asumat propagandist putinist Declaraţiile premierului Orbán "demonstrează o desconsiderare patologică faţă de Ucraina şi poporul ucrainean care luptă împotriva agresiunii ruse", a indicat ministerul ucrainean acuzându-l pe liderul ungar de "miopie politică". Comentariile au survenit ca răspuns la o declaraţie a premierului maghiar, potrivit căreia războiul s-ar putea încheia dacă Statele Unite ar înceta furnizarea de arme către Ucraina. Orbán a lucrat în acest fel spre înfrângerea Ucrainei, chiar dacă aceasta ar spori pericolul agresiunii ruse îndreptate către Ungaria, a spus ministerul. "Liderul ungar ar trebui să se întrebe dacă vrea pace", a menţionat sursa citată. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Într-un interviu acordat publicat pe 26 decembrie, premierul Ungariei a declarat: "Ucraina poate să continue luptând doar atât timp cât Statele Unite îi sprijină cu bani şi arme. Dacă americanii doresc pace, atunci va fi pace". Relaţiile dintre cele două state vecine sunt tensionate. Orbán a încercat în mod repetat să blocheze sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei.

Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului
Șeful de spital care a pontat 25 de ore de gardă pe zi a motivat că a fost obligat de lege: Este un efect datorat lipsei de personal
Justiție

Șeful de spital care a pontat 25 de ore de gardă pe zi a motivat că a fost obligat de lege: Este un efect datorat lipsei de personal

Doctor, pontat 25 ore pe zi. În perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018, Costică Pânzariu, atunci director al Spitalului Municipal de Urgență Pașcani, a efectuat câte două, trei, patru sau chiar cinci gărzi consecutive. Doctor, pontat 25 ore pe zi De exemplu, în intervalul 14-18 aprilie 2017, Pânzariu efectuase în total 104 ore de gardă. Aceasta nu-l împiedicase ca în acelaşi interval să fie pontat şi pentru cinci zile a opt ore de lucru ca manager. Într-un interval de 120 de ore, Pânzariu lucrase 144. Situaţia nu era o excepţie. Între 28 şi 31 martie, el efecutase gărzi timp de 64 de ore. În octombrie 2017, nu ieşise din spital timp de 72 de ore. Citește și: Rafila crede că ”fenomentul plicului” s-a redus: avem sesizări negative, undeva în jur de 2% din totalul cazurilor Inspectorii Curţii de Conturi nu s-au raportat la imposibilitatea fizică de a munci fără o clipă de odihnă timp de cinci zile consecutiv şi nici la faptul că nici nu trecuseră atâtea ore câte lucrase Pânzariu, ci numai la depăşirea limitelor permise de lege pentru gărzile plătite şi la faptul că legea interzice efectuarea de gărzi consecutive, potrivit Ziarului de Iași.

Noroc cu PNRR: CNAIR va scoate câteva "dopuri" care blochează traficul la ieșirile din marile orașe
Eveniment

Noroc cu PNRR: CNAIR va scoate câteva "dopuri" care blochează traficul la ieșirile din marile orașe

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri". Compania a lansat pe 21 decembrie în licitaţie atribuirea contractelor pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor pentru autorizarea unor lucrări. Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri" Este vorba de construire a unor pasaje supraterane pe câteva artere cu trafic intens din ţară. Pachetul celor şase pasaje este evaluat la aproape 4,8 milioane de lei. Citește și: Șeful de spital și-a pontat 25 de ore pe zi în gărzi. Acum, după deces, familia trebuie să plătească pagubele Finanţarea realizării documentaţiei se bazează pe fonduri europene, mai precis pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev
Internațional

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev

Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul. Fostul șef al Serviciului de Informații Externe ucrainean, generalul Mykola Malomuzh, a făcut o evaluare a armelor interne dezvoltate de Ukroboronprom (compania de stat ucraineană de producție de armament). Malomuzh a declarat că Aleksandr Lukașenko este conștient de inevitabilitatea unor lovituri ucrainene asupra instalațiilor militare din Belarus. Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul "Astăzi, complexul nostru industrial de apărare a instalat deja linii pentru producția de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune care pot lovi până la 1.000 km și, cel mai important, acestea sunt UAV-uri (aeronave fără pilot - n.r.) care zboară în mod real cu o autonomie de până la 600 km, 800 km și 1.200 km astăzi. Putem ajunge nu numai la Engels, ci și la Moscova și dincolo de ea. Prin urmare, Ministerul Apărării din Ucraina continuă să crească această resursă", a declarat Malomuzh pentru canalul de televiziune Espresso, citat de Unian. Generalul a adăugat că și Aleksandr Lukașenko este conștient de inevitabilitatea atacurilor ucrainene asupra instalațiilor militare din Belarus. Citește și: VIDEO Lovitură dură în interiorul Rusiei: bază aeriană, lovită cu dronă (probabil) ucraineană: trei morți, răniți, cel puțin un bombardier distrus "Este clar că nu vor exista încă lovituri asupra Kremlinului. Cu toate acestea, atunci când va începe o operațiune ofensivă de nivel strategic și regimul din Federația Rusă va fi zdruncinat iar instalațiile de la Kremlin vor reprezenta o amenințare pentru statul nostru, atunci se va putea lua o decizie adecvată cu privire la astfel de lovituri. Dar va fi în momentul cel mai decisiv, când regimul de la Kremlin va cădea sau se va preda, atunci se poate pune problema Moscovei, în special", a menționat Malomuzh.

45% dintre germani se opun trimiterii de tancuri Leopard 2 Ucrainei, cerute de Zelenski
Internațional

45% dintre germani se opun trimiterii de tancuri Leopard 2 Ucrainei, cerute de Zelenski

Populația germană nu-și vrea tancurile-n Ucraina. Un procent de 45% dintre germani se opun furnizării de tancuri Leopard 2 Ucrainei, acestea fiind considerate un vârf al tehnologiei militare a ţării, în faţa cererii exprese a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unui sondaj comandat de agenţia de presă DPA. Populația germană nu-și vrea tancurile-n Ucraina Opunerea generală a populaţiei germane faţă de furnizarea unor astfel de tancuri Ucrainei este principala concluzie ce rezulta din sondajul publicat duminică de institutul YouGov pe un eşantion reprezentativ de 2.075 de persoane. Dacă aproape jumătate dintre persoanele intervievate nu sunt de acord, cealaltă jumătate este împărţită între 33% susţinători ai ideii şi 22% de indecişi. Această divizare a populaţiei se reflectă de asemenea în cadrul coaliţiei tripartite care guvernează ţara, social-democraţii, conduşi de cancelarul Olaf Scholz, refuzând livrarea acestor tancuri, dar Verzii în special şi liberalii, deşi într-o măsură mai mică, fiind favorabili satisfacerii cererii concrete a preşedintelui Zelenski. Păreri împărțite și la guvernare Sondajul arată că cea mai mare divizare se constată la social-democraţi (SPD), cu 41% oponenţi şi 40% susţinători ai unui răspuns pozitiv la această cerere. Citește și: 70% din francezi ar vrea încheierea prin negocieri a războiului din Ucraina La celălalt capăt al spectrului se află Verzii, ai căror alegători susţin în proporţie de jumătate trimiterea tancurilor, iar 25% se opun. În tabăra Partidului Liberal (FDP), 42% sunt împotrivă, iar 33% pentru. În fine, opoziţia este mai evidentă în rândurile simpatizanţilor partidelor de extremă dreaptă, precum Alternativa pentru Germania (AfD), unde 76% se declară împotrivă şi doar 13% pentru.

Putin nu a reușit încă să-l convingă pe Lukașenko să se implice mai mult în războiul contra Ucrainei, cei doi autocrați se revăd la Moscova deși abia s-au întâlnit la Minsk
Internațional

Putin nu a reușit încă să-l convingă pe Lukașenko să se implice mai mult în războiul contra Ucrainei, cei doi autocrați se revăd la Moscova deși abia s-au întâlnit la Minsk

Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Moscovei în campania militară din Ucraina, a sosit sâmbătă în Rusia, la doar cinci zile după ce s-a întâlnit la Minsk cu omologul său rus Vladimir Putin. A șaptea întâlnire între cei doi în 2022 Lukaşenko urma să viziteze sâmbătă Centrul rus de Pregătire al Cosmonauţilor, unde se antrenează reprezentanţi ai Belarusului, şi va participa la o reuniune informală a liderilor din fostele ţări sovietice, prevăzută pentru zilele de 26 şi 27 decembrie, la Sankt Petersburg, conform președinției belaruse. Sosirea lui Lukaşenko în Rusia, unde s-a mai aflat până acum de şapte ori pe parcursul acestui an, se produce la doar cinci zile de la întâlnirea pe care a avut-o cu Putin în capitala belarusă, pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Minskului în aşa-numita "operaţiune militară specială" rusă în Ucraina. Potrivit lui Lukaşenko, 2022 este anul cel mai intens în relaţiile belaruso-ruse, în ceea ce priveşte numărul de contacte bilaterale. "Anul care se încheie a stabilit recorduri în privinţa numărului şi intensităţii contactelor la toate nivelurile, lucru justificat ca urmare a schimbărilor accelerate din lume", a declarat liderul belarus. Putin nu-l poate convinge pe Lukașenko Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, la reuniunea din 19 decembrie dintre Putin şi Lukaşenko, este posibil ca liderul rus să nu-l fi putut convinge pe omologul său belarus să se implice mai mult în campania militară rusă. Citește și: Următoarea mutare a lui Putin implică Belarus: rușii fie vor ataca Ucraina din această țară, fie pregătesc o diversiune pentru forțele Kievului Totodată, surse ucrainene, care nu observă momentan indicii ale unei iminente participări a bieloruşilor la luptele din Ucraina, dau asigurări că acest pericol nu a trecut şi că formaţiuni comune ruso-belaruse se antrenează în apropierea frontierei cu Ucraina.

Un consilier al lui Zelenski cere "lichidarea" fabricilor iraniene de drone livrate Rusiei și arestarea furnizorilor
Internațional

Un consilier al lui Zelenski cere "lichidarea" fabricilor iraniene de drone livrate Rusiei și arestarea furnizorilor

Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a cerut sâmbătă "lichidarea" fabricilor iraniene unde se produc drone şi rachete, precum şi arestarea furnizorilor lor, pe fondul acuzaţiilor Kievului că Teheranul plănuieşte să livreze mai multe arme Rusiei. Ucraina vrea "lichidarea" fabricilor iraniene de drone Într-o postare pe Twitter sâmbătă, Podoliak scrie că Iranul "umileşte pe faţă instituţia sancţiunilor internaţionale", şi cere distrugerea fabricilor de armament iraniene, în replică. Iran, planning to boost missile, drone supplies for Russia, blatantly humiliates the institution of international sanctions…Important to abandon nonworking sanctions, invalid UN resolutions concept, & move to more destructive tools – liquidation of plants, arrest of suppliers…— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) December 24, 2022 Kievul a acuzat Teheranul de livrarea către Moscova a 1.700 de drone Shahed-136, despre care spune că au fost folosite pentru a lovi din septembrie ţinte în Ucraina. Iranul neagă acuzaţiile, dar SUA și alte țări occidentale susțin datele ucrainene. Într-un interviu publicat vineri de NY Times, şeful spionajului ucrainean, Kyrylo Budanov, a declarat că Rusia a lansat până acum în jur de 540 de drone împotriva unor obiective militare şi energetice din Ucraina. Citește și: Putin, rupt total de realitatea din Ucraina: susține că „există progrese semnificative către demilitarizare” a țării invadate, deși Kievul are acum cele mai moderne dotări de război

Zelenski a postat fotografii necenzurate cu civilii morți în ajunul Crăciunului la Herson, după un nou bombardament rusesc: "Asta e viața ucrainenilor"
Eveniment

Zelenski a postat fotografii necenzurate cu civilii morți în ajunul Crăciunului la Herson, după un nou bombardament rusesc: "Asta e viața ucrainenilor"

Zelenski, fotografii necenzurate cu civili morți. Cel puţin cinci persoane au murit şi 20 au fost rănite într-un bombardament al forţelor ruse în centrului oraşului Herson din sudul Ucrainei, a transmis sâmbătă consilierul prezidenţial ucrainean Kirilo Timoşenko. Zelenski, fotografii necenzurate cu civili morți La scurt timp, preşedintele Volodimir Zelenski a condamnat un act de "teroare" pentru "intimidarea" ucrainenilor. "Dimineaţa, sâmbătă, în ajunul Crăciunului, în centrul oraşului. Acestea nu sunt instalaţii militare. Acesta nu este un război conform regulilor definite. Este teroare, este a ucide pentru a intimida şi de plăcere", a scris preşedintele Zelenski pe reţelele sociale. Fotografiile nu sunt cenzurate și arată corpuri ale celor uciși, sânge, distrugere. Citește și: Putin, rupt total de realitatea din Ucraina: susține că „există progrese semnificative către demilitarizare” a țării invadate, deși Kievul are acum cele mai moderne dotări de război

Putin, într-o ofensivă de imagine, "distruge" rachetele americane Patriot: Un sistem destul de vechi, vom găsi antidot
Internațional

Putin, într-o ofensivă de imagine, "distruge" rachetele americane Patriot: Un sistem destul de vechi, vom găsi antidot

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că armata rusă va găsi o cale de a contracara, un "antidot" la sistemul de apărare aeriană Patriot pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei, aflată sub presiunea bombardamentelor Moscovei, potrivit TASS. Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei "Cât despre Patriot, este un sistem destul de vechi. El nu funcţionează ca al nostru (sistemul rusesc) S-300. Dar adversarii noştri din principiu spun că este o armă defensivă. Foarte bine, vom ţine cont de asta. Şi un antidot va fi găsit întotdeauna", a declarat Putin într-o conferinţă de presă la Moscova, minimalizând semnificaţia acestui sistem de apărare aeriană. Vladimir Putin a declarat de asemenea că Rusia doreşte încheierea războiului din Ucraina şi că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice. "Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război", a spus Putin. "Ne vom strădui să punem capăt acestui lucru şi cu cât mai repede, cu atât mai bine, bineînţeles". Vorbind la o zi după vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, Putin le-a declarat reporterilor: "Eu am spus de multe ori: intensificarea ostilităţilor duce la pierderi nejustificate". Rusia bombardează civili, dar susține că vrea pace Rusia a declarat în mod constant că este deschisă negocierilor - provocând un scepticism intens din partea Ucrainei şi a aliatului ei Statele Unite, care suspectează că vrea să câştige timp după o serie de înfrângeri şi retrageri în războiul de 10 luni, notează Reuters. Rusia spune că Ucraina este cea care refuză să discute. Kievul afirmă că Rusia trebuie să-şi oprească atacurile şi să renunţe la teritoriul pe care l-a confiscat. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin "Toate conflictele armate se termină într-un fel sau altul cu un fel de negocieri pe cale diplomatică", a notat Putin. "Mai devreme sau mai târziu, toate părţile aflate în stare de conflict se aşază şi fac un acord. Cu cât se ajunge mai devreme la această realizare din partea celor care ni se opun, cu atât mai bine. Nu am renunţat niciodată la aceasta", a adăugat el.

MAE îi reproșează Ucrainei că nu a ținut cont de cererile minorității românești când a adoptat legea minorităților naționale, necesară aderării la UE
Eveniment

MAE îi reproșează Ucrainei că nu a ținut cont de cererile minorității românești când a adoptat legea minorităților naționale, necesară aderării la UE

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ". Comisia de la Veneția, absentă "De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română", arată un comunicat al MAE. În acest context, MAE solicită autorităţilor ucrainene "să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare". Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii". MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată MAE subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii. Pe fond, arată reprezentanţii ministerului român, legea reprezintă "o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean". Citește și: SRI a declasificat 13 volume de documente ale fostei Securități din decembrie 1989, toate pe care instituția susține că le mai avea în arhive Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va continua coordonarea cu reprezentanţii comunităţii române şi dialogul susţinut cu autorităţile ucrainene pentru asigurarea respectării depline şi promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligaţiilor internaţionale asumate de Ucraina în materie, pe care şi legea le recunoaşte în mod expres ca fiind prioritare. "Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene", punctează MAE.

De ce s-au scumpit ouăle cu 200%? Rafturile de ouă ale magazinelor, mai mereu goale
Eveniment

De ce s-au scumpit ouăle cu 200%? Rafturile de ouă ale magazinelor, mai mereu goale

Ouăle s-au scumpit și cu 200%. Ouăle, laptele şi carnea de porc sunt cele mai cumpărate alimente din acestă perioadă, iar rafturile supermarket-urilor se golesc încă din prima parte a zilei. Ouăle s-au scumpit și cu 200% Dacă vrei să cumperi un cofraj mare cu 30 de ouă în supermarketuri, trebuie să mergi dis de dimineaţă, chiar la orele de deschidere, pentru a prinde ceva în afară de produsele premium, pe care mulţi nu şi le permit. Ouăle la cofraje mari (30 de bucăţi) se vând ca pâinea caldă în primele ore. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Tot ce mai poţi găsi în magazine sunt ouăle de o calitate superioară, fiind mai scumpe, însă pe care mulți nu le preferă atunci când vine vorba de prepararea cozonacilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grupul paramilitar Wagner încearcă să recruteze și femei din închisorile rusești pentru a le trimite pe front în Ucraina
Internațional

Grupul paramilitar Wagner încearcă să recruteze și femei din închisorile rusești pentru a le trimite pe front în Ucraina

Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean. Organizaţia paramilitară Wagner ia în calcul să recruteze femei deţinute în închisorile ruseşti şi să le trimită să lupte în Ucraina, după ce a procedat în mod similar şi cu bărbaţii, a declarat miercuri patronul său Evgheni Prigojin. Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean "Nu numai ca operatoare sau infirmiere, dar şi în grupurile de sabotori sau în echipele de lunetişti. Ştim că toate aceste lucruri s-au făcut deja masiv", a spus Prigojin. Şeful Wagner se referă la femeile din unităţile de trăgători de elită şi la cele prezente în grupurile de partizani care au luptat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi care erau scoase în prim-plan de propaganda sovietică. "Lucrăm în acest sens. Există rezistenţe, dar cred că vom reuşi", a adăugat Evgheni Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. Prigojin lucrează acum la vedere El a reacţionat la un mesaj al unui ales rus din Ural care afirmă că femei deţinute într-o închisoare din oraşul Nijni Taghil i-au cerut să fie trimise pe frontul ucrainean pentru a ajuta armata rusă. În ultimele luni grupul Wagner este suspectat că a recrutat masiv bărbaţi deţinuţi în închisorile din Rusia şi i-a trimis apoi să lupte în prima linie în Ucraina cu promisiunea unei reduceri a pedepsei şi unor câştiguri atractive. Citește și: Putin îngroapă economia Rusiei în războiul împotriva Ucrainei: Nu avem nici o limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere Din 2014, acest grup este acuzat că serveşte din umbră interesele regimului preşedintelui rus Vladimir Putin şi că a comis abuzuri în numeroase zone de conflict, în special în Siria şi în mai multe ţări africane. În septembrie, Evgheni Prigojin, în vârstă de 61 de ani, a recunoscut că a fondat această organizaţie după ani de negare şi operează acum în Rusia la vedere, semn al unei creşteri a influenţei sale.

Afacerist cu patru clase care a făcut evaziune de patru milioane de lei, nouă ani de închisoare
Eveniment

Afacerist cu patru clase care a făcut evaziune de patru milioane de lei, nouă ani de închisoare

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat. Un ieşean cu patru clase a fost condamnat pentru că a provocat statului un prejudiciu de aproape patru milioane de lei. Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat Metoda folosită a fost una devenită clasică: înregistrarea unor achiziţii fictive. Judecătorii i-au aplicat o pedeapsă severă, dispunând totodată sechestrarea „bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare” pentru acoperirea prejudiciului. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Formularea generică înseamnă, pe scurt, că evazionistul nu are nici după ce bea apă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin începe să accepte și să admită că are o mare problemă în Ucraina: Situația în regiunile anexate este "extrem de dificilă"
Internațional

Putin începe să accepte și să admită că are o mare problemă în Ucraina: Situația în regiunile anexate este "extrem de dificilă"

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că situaţia în cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a declarat părţi componente ale Rusiei este "extrem de dificilă" şi le-a ordonat serviciilor de securitate să supravegheze frontierele şi să combată noile ameninţări. Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru Comentariile lui Putin au fost făcute cu ocazia Zilei serviciilor de securitate, celebrată în Rusia, şi în contextul apelurilor Kievului care a solicitat mai multe arme după ce drone lansate de forţele ruse au atacat în ultimele săptămâni infrastructura esenţială din Ucraina. Într-o rară acceptare a faptului că invadarea Ucrainei nu decurge conform planului iniţial al Moscovei, şeful statului rus a ordonat Serviciului federal de securitate (FSB) să garanteze "siguranţa" oamenilor care trăiesc în regiunile anexate de Rusia. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate "Situaţia în republicile populare Doneţk şi Lugansk şi în regiunile Herson şi Zaporojie este extrem de dificilă", a afirmat Vladimir Putin. În luna septembrie, preşedintele rus a anunţat anexarea a 15% din teritoriul ucrainean, dar a avertizat că războiul "poate fi un proces îndelungat". Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei.

Pensiile de până la 3.000 de lei nu se impozitează, a decis Senatul. Votul final, în Camera Deputaților
Politică

Pensiile de până la 3.000 de lei nu se impozitează, a decis Senatul. Votul final, în Camera Deputaților

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile. Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă de modificare a Codului fiscal, prin care pensiile de până în 3.000 de lei nu se impozitează. Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 14 decembrie, a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a condus şedinţa de luni a plenului. "Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul de pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei şi după caz a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit Titlului V ", se arată în propunerea legislativă. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Iniţiatorii, un grup de parlamentari PNL, îşi motivează iniţiativa legislativă prin faptul că "în contextul creşterii accelerate a preţurilor de consum are loc erodarea puterii de cumpărare a persoanelor vârstnice cu pensii mici" şi propun majorarea plafonului de impozitare a pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei, "ca formă de compensare parţială a inflaţiei din ultima perioadă". Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră