joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Eveniment

Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: "Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar"

Armata obligatorie în România, măsură urgentă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Armata obligatorie în România, măsură urgentă "Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Citește și: Gabriela Firea și-a găsit stilul, în sfârșit: leită Caytlin Jenner, nu știi care-i mai naturală Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional. România, în NATO de 20 de ani Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis. La evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", organizat de Ministerul Apărării Naţionale, au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Armata obligatorie în România, măsură urgentă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Armata obligatorie ar ajuta România acum, lasă MApN să se înțeleagă (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut "impact asupra structurii sistemului național de apărare" și cere reglementări noi

Armata obligatorie ar ajuta România acum să se protejeze mai bine împotriva amenințărilor actuale, sugerează Ministerul Apărării Naționale. Armata obligatorie ar ajuta România acum Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, "în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (...)". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Expunerea de motive pomenește și alte legi "cu impact" asupra funcționării Armatei "pe timp de pace". MApN: O nouă lege, necesară Cum se poate traduce, deci, această frază din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În primul rând, trebuie spus că MApN cere, pentru a contracara acest "impact", "adoptarea prezentului proiect de act normativ", care "este necesară". Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Unde se spune că Ministerul Apărării "organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare". Armată obligatorie pe timp de pace Așadar, dacă MApN spune, pe de o parte, că suspendarea serviciului militar obligatoriu a afectat Armata și că, pe de altă parte, vrea să organizeze, "cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare", concluzia nu poate fi decât că se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Atenție, însă: legea 395/2005, care suspendă serviciul militar obligatoriu pe timp de pace, prevede foarte clar că altfel stau lucrurile în cazul unui conflict armat. Astfel, potrivit articolului 3 din legea 395/2005, "Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii.". Așadar, Ministerul Apărării are nevoie de mai mulț personal militar pe timp de pace, pentru a-l pregăti pentru război, mobilizare, asediu.

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Eveniment

O confruntare militară între Iran și Israel, din ce în ce mai probabilă. Ministrul israelian al Apărării spune că țara sa e pregătită pentru orice fel de scenariu

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă. Ministrul Apărării israelian Yoav Gallant a declarat duminica aceasta că ţara sa este pregătită să gestioneze orice fel de scenariu care ar putea apărea în relaţia cu inamicul său declarat, Iranul, în contextul în care Israelul este în alertă pentru eventuale represalii după un presupus atac israelian asupra consulatului iranian din Damasc, soldat cu uciderea unor generali iranieni la 1 aprilie. Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă Gallant a făcut aceste declaraţii după ce a participat la o "evaluare operaţională a situaţiei" cu ofiţeri de rang înalt din armată. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "La încheierea evaluării, ministrul Gallant subliniază că comunitatea de apărare a încheiat pregătirile de răspuns în cazul evoluţiei oricărui scenariu cu Iranul", a anunţat biroul său. Iranul a ameninţat să răspundă unui atac atribuit Israelului asupra consulatului iranian din capitala siriană Damasc în care au fost ucişi şapte membri ai Corpului Gardienilor Revoluţiei. Israelul nu a confirmat că s-ar fi aflat în spatele loviturii. Şi SUA sunt în alertă maximă şi se pregătesc pentru un posibil atac al Iranului care să vizeze interese israeliene sau americane în regiune. Furie la Teheran Un consilier militar al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminica aceasta că ambasadele Israelului "nu mai sunt în siguranţă", sugerând că Teheranul ar putea ataca sediile diplomatice al statului israelian ca răzbunare pentru atacul asupra consulatului iranian din Damasc, atribuit Israelului. "Niciuna dintre ambasadele regimului sionist (Israel) nu mai este în siguranţă", a declarat Yahya Rahim Safavi, consilier pentru afaceri militare al celei mai înalte autorităţi a Republicii Islamice Iran, într-un omagiu adus militarilor ucişi în atacul asupra consulatului iranian din Damasc, a informat agenţia SNN. "Confruntarea cu acest regim brutal este un drept legal şi legitim" al Iranului, a spus Safavi, care a fost comandant şef al Gardienilor Revoluţiei între 1997 şi 2007. Consilierul militar a considerat că Israelul a "încălcat toate legile internaţionale" într-o referire la atacul asupra consulatului iranian din Damasc în care au murit şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei şi şase cetăţeni sirieni şi pentru care Teheranul a dat vina pe Tel Aviv. Doi generali grei uciși la Damasc Printre cei ucişi în atac s-au numărat comandantul Forţei Quds din Siria şi Liban, generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, şi adjunctul acestuia, generalul de brigadă Mohammad Hadi Haj Rahimi. Presa israeliană a relatat că Israelul a închis ambasade în întreaga lume, ceea ce, potrivit lui Safavi, evidenţiază "teama" Tel Avivului. Safavi se alătură astfel listei autorităţilor iraniene care au promis răzbunare pentru atacul de luni asupra consulatului iranian. "Regimul malefic va fi pedepsit de oamenii noştri curajoşi. Îi vom face să se căiască de această crimă şi de altele asemănătoare, cu ajutorul lui Dumnezeu'', a avertizat ayatollahul Khamenei la scurt timp după atac.

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan (sursa: TASS)
Internațional

Tadjikistanul contrazice scenariul rusesc potrivit căruia Ucraina ar fi recrutat tadjici pentru atentatul cu 144 de morți de la Moscova

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan. Ministerul de Externe din Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală, a respins sâmbătă o declaraţie făcută de un înalt oficial rus din domeniul securităţii potrivit căreia ambasada Ucrainei de la Duşanbe, capitala tadjikă, ar fi recrutat mercenari pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina. Putin, lăsat în offside de Tadjikistan "Subliniem că această afirmaţie a oficialului rus nu are nicio bază", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe tadjik, Şohin Samadi, citat de agenţiile de presă ruse. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, un aliat de vârf al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat miercuri, fără a oferi nicio dovadă, că "serviciile speciale ucrainene" s-ar afla în spatele atacului sângeros de la sala de concerte de lângă Moscova din 22 martie şi că ambasada Ucrainei de la Duşanbe ar fi recrutat combatanţi în Tadjikistan pentru a lupta împotriva Rusiei, după cum a relatat media de stat ruse. Ucraina a negat că ar avea vreo legătură cu atacul soldat cu cel puţin 144 de morţi, iar SUA au declarat că militanţii grupării jihadiste Statului Islamic sunt singurii responsabili de atentatul de la sala de concerte de lângă Moscova.

Armata obligatorie în România, presiuni externe? (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar

Armata obligatorie în România, presiuni externe. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. Desființarea armatei obligatorii în Germania, "o greșeală" În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Citește și: Netflix negociază francizarea „3 Body Problem” cu case de filme pentru adulți Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens. Țările nordice vor și femeile în armată Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la patru la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia. Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni. Nevoie de 50% în plus la recrutare Planurile executivului danez, format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta, ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut. În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600. Serviciu militar obligatoriu reintrodus în Suedia Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani. Armata obligatorie în România, presiuni externe Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi. În România, serviciul militar nu mai este obligatoriu de 20 de ani, de când România a intrat în NATO. Totuși, noul proiect de lege al apărării naționale conține prevederi care ar putea duce la reinstituirea armatei obligatorii în anumite condiții. Doi din trei polonezi nu vor la oaste Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti. Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari. Pe de altă parte, în fiecare an, circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti. În țările baltice, se execută Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia. Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj. Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O "greșeală" în instanță întoarce un dosar de corupție al primarului de Iași într-o fază anterioară, grăbind prescrierea acuzațiilor

Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță. Curtea supremă de justiție a țării și Parlamentul au dat o mână de ajutor nesperată avocaților apărării din dosarul "Flux". Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță După ce, cu chiu, cu vai, abia începuse, procesul de corupție al primarului Mihai Chirica ar putea să o ia de la capăt, de la zero, cu dezbaterile din camera preliminară. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Adică stadiul în care se afla pe 14 iulie 2022, când dosarul a fost înaintat Tribunalului. Pentru procurorii DNA, faptul ar echivala cu aproape doi ani pierduți degeaba. Cum s-a ajuns aici? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Condamnări cu închisoarea pentru cânepă industrială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Imbecilitate comună a legiuitorului și magistraților români: condamnări la închisoare pentru comerț cu produse care conțin cânepă industrială, fără efect psihotrop

Condamnări cu închisoarea pentru cânepă industrială. Justiția ieșeană nu suportă cânepa, fie că e vorba de cea fumată la colțul blocului, fie că e cea din care se fac saci și frânghii. Condamnări cu închisoarea pentru cânepă industrială Administratorii a două firme au fost condamnați în primă instanță pentru trafic de droguri, după ce unul a vândut, iar celălalt a cumpărat produse conținând extrase de cânepă. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Cei doi au spus că produsele nu puteau avea în niciun caz efecte psihoactive, din cauza concentrației extrem de reduse de substanță activă, dar apărarea a fost respinsă. Indiferent de concentrație, conform legislației românești, cânepa prin care fugea Ion Creangă este drog. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoșoacă, ordin de restricție împotriva soțului (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Diana Șoșoacă a obținut un ordin de restricție împotriva soțului, Silvestru Șoșoacă. Senatoarea susține că a fost agresată fizic de consort

Șoșoacă, ordin de restricție împotriva soțului. Diana Șoșoacă și-a reclamat soțul la Poliție și a obținut un ordin de restricție împotriva lui Silvestru Șoșoacă. "Are o ură pe femei, este un misogin total" "S-a emis un ordin provizoriu de protecție pentru acte de violență, pentru abuz psiho-emoțional, social, spiritual, cibernetic, evident și de violență fizică asupra mea și asupra fetiței mele. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani A menționat că am probleme psihice. El trebuia să depună dovezi. Nu am luat în viața mea medicamente, nu am nicio problemă psihică, nu am fost niciodată internată. În schimb, dânsul m-a amenințat că, dacă nu îmi dau demisia din funcția de senator, va face în așa fel încât să mă facă de rușine. Am suportat cât am putut, până când el a ales să facă circul acesta pe toate televiziuinile, pentru că își dorește să fie candidat la alegerile prezidențiale. Are o ură pe femei, este un misogin total.", a spus Diana Șoșoacă în fața Secției 6 de Poliție din București. "A lovit-o și pe fiica mea" "A lovit-o și pe fiica mea, este foarte speriată. Ne urmărește, vine în fața blocului. Deci, eu nu sufăr de nicio boală psihică, atenție. Pentru astfel de aserțiuni - trebuia să îi spună cei din spatele lui -, se plătește pentru pentru așa ceva. Mai mult, m-a amenințat că va face în așa fel încât să fiu internată la un spital de nebuni și să-mi ia copilul de lângă mine. Or, în acest caz, eu nu puteam decât să reacționez printr-un ordin de protecție, să cer un ordin de protecție. Sunt depuse toate probele. Dacă nu aș fi avut probe nu s-ar fi emis niciodată un ordin de protecție provizoriu, să știți că se obțin foarte greu. Deci, cine mai face astfel, și mai ales și dânsul, și prietenii săi care sunt instigați la ură împotriva mea, la hărțuire, la discriminare... să știe că se plătește pentru asta.", a adăugat senatoarea. Șoșoacă, ordin de restricție împotriva soțului "La data de 02 aprilie 2024 Poliția Capitalei - Secția 6 a fost sesizată direct de către o femeie cu privire la faptul că soțul său o agresează din punct de vedere emoțional, fiindu-i creată astfel o stare de temere. Totodată, femeia a precizat că în trecut, soțul său a agresat-o și fizic. În urma celor sesizate a fost întocmit formularul de evaluare a riscului, context în care a fost emis un ordin de protecție provizoriu. De asemenea, victima și-a exprimat acordul cu privire la montarea unei brățări de monitorizare electronică în sarcina bărbatului", a anunțat Poliția Capitalei într-un comunicat. "În cauză, a fost întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie, raportat la infracțiunile de amenințare și hărțuire, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. (...) Cercetările sunt continuate de polițiști din cadrul Secției 6, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violență în familie și nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție", mai preciza comunicatul.

Putin, făcut praf de aliații iranieni (sursa: TASS)
Internațional

Putin, făcut praf de aliații iranieni, care au informat Moscova despre posibilitatea unei "operațiuni teroriste" în Rusia înainte de masacrul revendicat de ISIS-K

Putin, făcut praf de aliații iranieni. Teheranul a informat Moscova asupra posibilităţii unei "operaţiuni teroriste" majore pe teritoriul ei înaintea masacrului comis luna trecută într-o sală de concerte din apropierea capitalei ruse, au declarat trei surse familiare cu chestiunea, citate luni de Reuters, potrivit Agerpres. Putin, făcut praf de aliații iranieni În cel mai letal atac de pe teritoriul Rusiei din ultimii 20 de ani, mai mulţi bărbaţi înarmaţi au deschis focul cu arme automate la 22 martie asupra participanţilor la concertul din Crocus City Hall, ucigând cel puţin 144 de persoane într-un atentat revendicat de gruparea militantă Stat Islamic. Citește și: Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului la Antena 3: „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este și va rămâne sub controlul Rusiei” "Cu câteva zile înainte de atacul din Rusia, Teheranul a împărtăşit cu Moscova informaţii despre un posibil mare atac terorist în interiorul Rusiei, obţinute în timpul interogatoriilor celor arestaţi în legătură cu atacurile cu bombă letale din Iran", a spus o sursă. Ministerul iranian al Informaţiilor a anunţat în ianuarie că a arestat 35 de persoane având legături cu două atacuri cu bombă la 3 ianuarie în oraşul Kerman (sud-est), în care au fost ucise aproape 100 de persoane. Pe 19 ianuarie, ministerul a declarat că a arestat un comandant al filialei ISIS-Khorasan (ISIS-K) a grupării Stat Islamic, cu baza în Afganistan. ISIS-K, atentat pe 3 ianuarie în Iran Stat Islamic a revendicat exploziile din Iran, cele mai sângeroase de la Revoluţia Islamică din 1979. Surse din informaţiile americane au spus că ISIS-K a comis atât atacurile din 3 ianuarie în Iran, cât şi atentatul din 22 martie de la Moscova. Stat Islamic a ocupat cândva zone mari din Irak şi Siria, impunând o domnie a terorii şi inspirând atacuri comise de un nou tip de terorişti, aşa-numiţii "lupi singuratici", în ţări occidentale, dar a fost declarat învins în 2017. Cu toate acestea, ISIS-K, una dintre cele mai înfricoşătoare ramuri ale sale, a ridicat din nou profilul grupului cu vărsări de sânge pe scară largă. Iranul informase Moscova că teroriștii erau în Rusia ISIS-K, numit după un termen vechi pentru o regiune care cuprindea părţi din Iran, Turkmenistan şi Afganistan, a apărut în estul Afganistanului la sfârşitul anului 2014 şi şi-a stabilit rapid o reputaţie de brutalitate extremă. O a doua sursă, care a cerut de asemenea anonimatul din cauza sensibilităţii problemei, a spus că informaţiile pe care Teheranul le-a furnizat Moscovei despre un atac iminent nu aveau detalii specifice cu privire la momentul şi ţinta exactă. "Ei (membrii ISIS-K) au fost instruiţi să se pregătească pentru o operaţiune semnificativă în Rusia (...). Unul dintre teroriştii (arestaţi în Iran) a spus că unii membri ai grupului au călătorit deja în Rusia", a spus a doua sursă. O a treia sursă, un înalt oficial de securitate, a declarat: "Întrucât Iranul a fost victima unor atacuri teroriste timp de ani de zile, autorităţile iraniene şi-au îndeplinit obligaţia de a alerta Moscova pe baza informaţiilor obţinute de la teroriştii arestaţi". Kremlinul face pe niznaiul Ministerul de Externe iranian nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Casa Albă nu a comentat această chestiune. În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu are nicio informaţie despre avertismentul iranian adresat Moscovei cu privire la o "operaţiune teroristă" în Rusia. O sursă familiarizată cu serviciile de informaţii americane în legătură cu un atac iminent în Rusia a spus că se bazează pe interceptări de "discuţii" între militanţi ISIS-K. Contestând afirmaţiile SUA, Rusia a declarat că ea crede că Ucraina are legătură cu atacul, fără a furniza dovezi. Kievul a negat cu fermitate afirmaţia. Cu toate acestea, este mai greu pentru Rusia să respingă informaţiile de la aliatul diplomatic Iran cu privire la atac, care a ridicat semne de întrebare legate de eficacitatea serviciilor de securitate ruse, notează Reuters. Moscova şi Teheranul, ambele sub sancţiuni occidentale, au aprofundat cooperarea militară şi de altă natură de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Autorii masacrului, tadjici Atât atacurile de la Kerman, cât şi cele de lângă Moscova au implicat cetăţeni tadjici. ISIS-K a recrutat în mod agresiv din Tadjikistan, o fostă republică sovietică săracă, spun experţi în securitate. Sursele au declarat că Iranul a discutat despre preocupările sale de securitate cu Tadjikistanul. O sursă diplomatică din Tadjikistan a confirmat că Teheranul a discutat recent cu Duşanbe problema implicării crescânde a etnicilor tadjici în activităţi militante. Stat Islamic întreţine o ură virulentă faţă de şiiţi - secta dominantă a Iranului şi de asemenea ţinta atacurilor afiliaţilor săi în Afganistan. SI îi consideră apostaţi. În 2022, Stat Islamic a revendicat responsabilitatea pentru un atac mortal asupra unui altar şiit în Iran, în care au fost ucise 13 persoane. Teheranul a identificat atacatorul ca fiind un cetăţean tadjic. Atacurile anterioare revendicate de Stat Islamic includ două atentate cu bombă în 2017 care au vizat parlamentul Iranului şi mormântul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

Avertizare: vijelii în toată țara marți (sursa: ANM)
Eveniment

Avertizare meteo de vijelii în toată țara. Cod galben și portocaliu, viteze ale vântului de peste 100 km/h inclusiv în București

Avertizare: vijelii în toată țara marți. Pe parcursul zilei de marți (2 aprilie) vântul va avea intensificări susținute în toată țara, anunță Administrația Națională de Meteorologie. Avertizare: vijelii în toată țara marți Marți, 2 aprilie, între orele 08.00 și 22.00, viteza vântului va fi de 55...65 km/h, iar local, de 70...80 km/h. Pe alocuri, se vor semnala vijelii. În zona montană înaltă, rafalele vor depăși 90...110 km/h. Citește și: Salariul uriaș al nepoțelului lui Piedone, plătit de contribuabilii Sectorului 5, mai mare ca al primarului Capitalei. Ce avere uriașă are administratorul Sectorului 5 În zona montană înaltă, în general la altitudini de peste 1.600 m, se vor semnala precipitații mixte, iar în Munții Apuseni și în nordul Carpaților Orientali se vor acumula cantități de apă de 10...20 l/mp, mai arată ANM. Marți, 2 aprilie, între orele 08.00 și 18.00, vântul va avea intensificări susținute în județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud, Suceava, Neamț și Botoșani. Iar mai ales după-amiaza, și în județele Teleorman, Giurgiu, Ilfov și municipiul București, Călărași, Ialomița, Prahova, Buzău, Brăila și zona continentală a județelor Constanța și Tulcea. Vor fi viteze în general de 80...85 km/h, iar la altitudini mari în zonele montane, rafalele vor depăși 120 km/h. Vântul se intensifică de luni noapte Vântul se va intensifica treptat încă de luni, 1 aprilie, ora 20.00, în Banat, Crișana, Oltenia, jumătatea vestică a Transilvaniei și în Maramureș, cu viteze de 55...65 km/h și pe arii restrânse 70 km/h, iar în a doua parte a nopții va avea aspect de vijelie. În Carpații Occidentali și în Carpații Meridionali, la altitudini mari, rafalele vor depăși 100...110 km/h. Intensificări de vânt luni noapte (sursa: ANM)

"Italienii" noștri din Cluj, fără control (sursa: Facebook/Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj)
Eveniment

Pe aeroportul Cluj, primii care s-au bucurat de Schengen au fost românii care au venit din Italia. Șase porți pentru Schengen și patru pentru non-Schengen pe "Avram Iancu"

"Italienii" noștri din Cluj, fără control. Primii pasageri care au aterizat pe Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, după aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime au fost din Italia. "Italienii" noștri din Cluj, fără control "Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a marcat în data de 31 martie 2024 aderarea României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen. Primii pasageri sosiţi din zona Schengen au fost cei ai companiei aeriene Wizz Air, pe ruta Bergamo - Cluj-Napoca. Citește și: Predoiu avertizează că pe aeroporturi vor exista „controale selective”, chiar dacă România a intrat în Schengen aerian și maritim La aterizare, aceştia nu au mai efectuat formalităţile de control la trecerea frontierei, ca urmare a aderării României la Air Schengen", se arată într-un comunicat trimis, duminică, de aeroportul clujean. Potrivit comunicatului, primele zboruri care au decolat de pe Aeroportul Cluj, aflat de acum în zona Schengen, au fost operate duminică dimineaţa, la ora 06.00, iar o dată cu aderarea României la spaţiul Schengen, pasagerii călătoresc în oricare dintre celelalte state membre ale spaţiului de liberă circulaţie fără a mai prezenta documentele de identitate la punctele de frontieră din aeroport. Extindere a terminalului Plecări "În contextul aderării României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen, Aeroportul Internaţional Cluj a adaptat fluxurile pentru îmbarcare/debarcare pasageri pentru zboruri Schengen şi Non-Schengen. Momentan, pentru îmbarcarea pe zborurile efectuate către destinaţiile din spaţiul Schengen sunt alocate 6 porţi, iar pentru zborurile către ţările non-Schengen sunt disponibile 4 porţi de îmbarcare. Unul dintre avantajele aderării României la Air Schengen constă în eliminarea controalelor la frontierele aeriene, ceea ce va determina fluidizarea traficului de pasageri", a declarat, citat în comunicat, directorul general al Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo. Potrivit sursei citate, Aeroportul Internaţional Cluj desfăşoară în această perioadă lucrări de extindere şi modernizare a Terminalului Plecări, iar în urma implementării proiectului, suprafaţa acestuia va creşte cu aproximativ 7.200 mp. În noua configuraţie, Terminalul Plecări va avea 11 porţi de îmbarcare, respectiv şapte pentru destinaţiile Schengen şi patru pentru zona Non-Schengen.

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului "Vocea Europei", potrivit serviciilor de informații cehești

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari. Partidul Popular European (PPE) a cerut sâmbătă desfăşurarea unei dezbateri urgente în Parlamentul European după ce această instituţie a anunţat că studiază acuzaţii despre existenţa unor presupuse plăţi ruseşti către unii eurodeputaţi pentru a răspândi propagandă favorabilă Rusiei şi a influenţa alegerile europarlamentare din 9 iunie, o cerere privind o astfel de dezbatere venind anterior şi din partea grupului liberal Renew. Se cere o dezbatere urgentă "După dezvăluirile despre ingerinţa rusă în Europa, grupul PPE cere o dezbatere urgentă în Parlamentul European", afirmă într-un comunicat acest grup politic, adăugând că se "opune ferm dezinformării şi propagandei" pe care, potrivit PPE, o lansează preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un purtător de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat vineri că aceasta "examinează acuzaţiile specifice". Toate acestea se întâmplă după ce Republica Cehă, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în susţinerea politică şi militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, a susţinut miercuri că a descoperit o reţea de propagandă favorabilă Kremlinului care încearcă să influenţeze Parlamentul European şi alegerile europene cu mesaje contrare integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar fără a oferi detalii sau nume concrete. Rusia a plătit mai mulți europarlamentari Despre existenţa unei astfel de reţele a vorbit şi premierul belgian Alexander De Croo, însă nici acesta nu a dat detalii. Publicaţii din Republica Cehă care au relatat despre această presupusă reţea afirmă, făcând referire la surse neprecizate din serviciile de informaţii cehe, că ar fi vorba despre eurodeputaţi din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria care ar fi încasat prin intermediul website-ului "Vocea Europei" (Voice of Europe) sume de bani provenite din Rusia. Şi grupul liberal Renew a cerut o dezbatere pe acest subiect care să se desfăşoare la reuniunea plenară a Parlamentului European din aprilie. Letona Zdanoka, primul caz cunoscut O astfel de dezbatere a avut loc şi în februarie, după ce o eurodeputată letonă, Tatiana Zdanoka, în vârstă de 73 de ani, a fost acuzată de un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, că a colaborat cu serviciul rus de informaţii externe FSB. Acel website, care şi-a formulat acuzaţia după ce a consultat e-mailuri despre care susţine că le-a obţinut printr-o "investigaţie jurnalistică", evidenţiază că Zdanoka a apărat deschis poziţiile Moscovei şi a urmărit să creeze o atmosferă favorabilă Rusiei în statele baltice. Eurodeputata letonă este în prezent anchetată penal în ţara sa pentru o presupusă colaborare cu serviciile secrete ruse, caz descris de Kremlin ca făcând parte dintr-o vânătoare de vrăjitoare anti-rusească, comparabilă cu "macartismul" anilor '50 în SUA, când persoanele bănuite de legături cu fosta Uniune Sovietică erau persecutate.

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu (sursa: Viva, Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Candidatul PSD-PNL Cîrstoiu, război pe șefia Spitalului Universitar de Urgență București cu Adriana Nica, partenera de viață a lui Sorin Oprescu

Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu. Cătălin Cîrstoiu și Adriana Nica au deținut alternativ poziția de manager al Spitalului Universitar de Urgență București. Nica, dată afară de Costache Cîrstoiu este la al doilea mandat, obținut exact acum patru ani, în martie 2020. Citește și: Averea colosală a lui Cîrstoiu. Candidatul acuză "grupuri de interese" care îl vor retras din cursă Atunci, Adriana Nica, care era manager al Spitalului Universitar de Urgență din București, a fost suspendată de ministrul Sănătății, Victor Costache, în urma unui control al Corpului de Control al Ministerului Sănătății. Dar și din cauză că "în aceste zile nu au fost luate măsurile necesare și suficiente pentru prevenirea infectării cu noul coronavirus ( COVID 19) atât în rândul pacienților, cât și a personalului medical". Astfel, medicul Cătălin Cârstoiu revenea în funcția de manager al Spitalului Universitar, pe care îl mai condusese înainte ca Adriana Nica să fie numită manager, arăta Hotnews la acel moment. Cîrstoiu, război cu partenera lui Oprescu La șapte luni de la numire, în octombrie 2020, conflictul între cei doi nu se stinsese. "Acum, când a răsuflat în spațiul public o noua situație dramatică în mai multe secții (cel puțin 3) răspunsul conducerii spitalului este unul halucinant: există transmitere comunitară, sunt cazuri izolate și de vină este… vechea conducere! Uită să spună că folosește spații pentru bolnavii COVID-19, identificate și amenajate de vechea conducere, că circuitele din UPU și izolarea acolo au fost amenajate de vechea conducere, că schemele de triaj epidemiologic, echipare și dezechipare datează tot de atunci, iar până în luna septembrie a folosit dezinfectanți (clor și alcool sanitar), dar și materiale de curățenie, cumpărate… tot de vechea conducere. Ca să nu mai vorbim de un stoc tampon de medicamente specifice pentru acești bolnavi, medicamente incluse în schemele oficiale de tratament. Uită să amintească faptul că nici azi centrul de donare nu funcționează, deși acum are toate condițiile tehnice necesare, iar nevoia de plasmă imună specifică COVID19 este imensă", spunea medicul Adriana Nica pentru Gândul.

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Fabuloasa carieră a judecătoarei purtătoare de cuvânt a CSM, cea care a obligat statul să-i deconteze ochelarii deși are un salariu enorm. Magistrat de doar zece ani, a judecat vreo șapte

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM. Daniela-Ioana Stăncioi câștigă aproximativ 19.000 de lei pe lună, dar salariul îi va crește cu 25% și va primi și restanțe și dobânzi pe ultimii șase ani. Salariu: 19.000 de lei lunar + 25% Purtătoare de cuvânt a CSM, Stăncioi a obligat statul, prin instanță, să-i deconteze ochelarii. Foarte recent, a mai obținut o victorie, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM – o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. A ratat CSM în 2017 Daniela-Ioan Stăncioi este magistrat de doar zece ani. A fost numită judecător al Judecătoriei Sector 3 prin decret prezidențial pe 29 ianuarie 2014. După trei ani, în 2017, Stăncioi era deja judecător la Tribunalul București. O ascensiune fulminantă, la care alți judecători nici nu visează. Tot în 2017, Daniela-Ioana Stăncioi a fost aproape să preia funcția de purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. Însă Secția pentru judecători a CMS a respins propunerea. Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM Totuși, în ianuarie 2019, Stăncioi a devenit purtătoare de cuvânt a CSM, instituție la care a și fost detașată. Doi ani mai târziu, în ianuarie 2021, detașarea a încetat, deci judecătoarea Stăncioi s-a întors în instanță, la Tribunalul București. După încă un an, în februarie 2022, magistratei Stăncioi i s-a aprobat transferul la Curtea de Apel București. Încă o avansare, deci. Trecuseră doar opt ani de când era judecătoare și doi din cei opt ani nu se ocupase de dosare, ci de comunicarea CSM. Iar în septembrie 2023, Stăncioi a fost din nou detașată la CSM, ca purtător de cuvânt. Practic, în prezent, judecătoarea are puțin peste zece ani de magistratură, din care nici măcar opt ani plini în instanță.

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială (sursa: X/The Prince and Princess of Wales)
Internațional

Prințesa Kate, val mondial de susținere publică după anunțul că are cancer și face chimioterapie. Și Regele Charles se tratează de cancer

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială. Catherine, prinţesa de Wales a Marii Britanii, şi soţul ei, prinţul William, au fost "extrem de impresionaţi" de mesajele de susţinere pe care le-au primit după anunţul diagnosticului de cancer, a spus sâmbătă un purtător de cuvânt al Palatului Kensington. Prințesa Kate, cancer și susținere mondială Kate a spus vineri că urmează chimioterapie preventivă după ce testele efectuate în urma unei intervenţii chirurgicale majore în zona abdominală suferită în ianuarie au indicat prezenţa cancerului. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Kate, în vârstă de 42 de ani, soţia moştenitorului tronului britanic, prinţul William, a spus că descoperirea cancerului a reprezentat "un şoc enorm". Vestea este o nouă lovitură pentru familia regală britanică, după ce regele Charles a anunţat că urmează de asemenea tratament pentru cancer. Anunţul făcut de Kate, difuzat sub forma unei înregistrări video realizate miercuri la Castelul Windsor, a declanşat un val de mesaje de încurajare din partea susţinătorilor. "Prinţul şi prinţesa sunt ambii extrem de impresionaţi de mesajele binevoitoare din partea oamenilor din Regatul Unit, Commonwealth şi din lumea întreagă drept răspuns la mesajul Alteţii Sale Regale", a spus purtătorul de cuvânt al Palatului Kensington într-un comunicat. "Sunt extrem de impresionaţi de căldura şi susţinerea publicului şi sunt recunoscători pentru înţelegerea cu care a fost primită dorinţa lor privind confidenţialitatea în această perioadă", se mai arată în mesaj. Mesaje de sprijin de pe tot globul Anunţul făcut vineri de Kate a dominat sâmbătă primele pagini ale publicaţiilor britanice, mesajele de susţinere fiind amestecate cu critici la adresa celor care au speculat pe tema sănătăţii ei în ultimele săptămâni. Unul dintre cele mai personale mesaje de susţinere a venit din partea fratelui lui Kate, James Middleton. Acesta a publicat pe Instagram o fotografie în care apare alături de sora lui şi a scris: "De-a lungul anilor, am urcat mulţi munţi împreună. Ca o familie, vom urca şi acest munte împreună cu tine". Vineri au curs mesaje de susţinere pentru Kate inclusiv din partea regelui Charles, a prinţului Harry, prim-ministrului Rishi Sunak, arhiepiscopului de Canterbury, Justin Welby, precum şi preşedintelui SUA, Joe Biden. Sunak a spus că Kate a dat "dovadă de un curaj extrem" prin acea declaraţie, adăugând că "a fost tratată nedrept de anumite părţi ale mass media din diferite locuri de pe glob, precum şi pe reţelele de socializare". Un an dur pentru monarhia britanică Diagnosticul lui Kate a ţinut şi primele pagini ale ziarelor internaţionale. "Diagnosticul de cancer al lui Catherine pune familia regală britanică pe teren nesigur", a scris New York Times, notând că problemele grave de sănătate atât ale regelui, cât şi ale lui Kate pun presiune pe o monarhie deja slăbită. Charles, care a urcat pe tron la 22 septembrie, după moartea mamei lui, regina Elisabeta a II-a, a suferit o procedură corectivă pentru hipertrofie de prostată la acelaşi spital unde Kate a fost internată în ianuarie. Palatul Buckingham a anunţat apoi în februarie că monarhul în vârstă de 75 de ani va urma tratament contra cancerului şi că va trebuie să-şi amâne îndatoririle publice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră