duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Politică

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării și Digitalizării. Klaus Iohannis a semnat decretul

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a informat Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru de către Marcel Boloş arer loc, vineri, la ora 14,00, la Palatul Cotroceni. Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării „Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare.”, a spus Boloș, la începutul săptămânii, într-un interviu pentru defapt.ro. „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” „La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Citește și: EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.”, a adăugat Boloș.

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării și Digitalizării. Klaus Iohannis a semnat decretul
Nadal, calificat în finala Australia Open. Poate câștiga al 21-lea titlu de Grand Slam, cu unul peste Federer și Djokovic
Eveniment

Nadal, calificat în finala Australia Open. Poate câștiga al 21-lea titlu de Grand Slam, cu unul peste Federer și Djokovic

Rafael Nadal, calificat în finala Australian Open. Tenismanul spaniol, numărul 5 mondial, s-a calificat, vineri, la Melbourne, pentru a şasea oară în finala turneului Australian Open, după ce l-a învins în penultimul act pe italianul Matteo Berrettini (7 ATP), cu 6-3, 6-2, 3-6, 6-3. Nadal, calificat în finala Australian Open Nadal (35 ani), campion la Melbourne în 2009 şi finalist în 2012, 2014, 2017 şi 2019, va încerca să devină primul jucător care îşi trece în palmares 21 de titluri de Mare Şlem la simplu, un record. În prezent, el este la egalitate (20 de titluri) cu elveţianul Roger Federer (accidentat) şi cu sârbul Novak Djokovic (expulzat din Australia înaintea turneului). Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Meciul din Rod Laver Arena s-a desfăşurat cu acoperişul tras, din cauza ploii torenţiale de la Melbourne, încheindu-se cu victoria ibericului după aproape trei ore (2 h 55 min). Nadal a fost mai bun cu serviciul al doilea şi a făcut mai puţine erori neforţate decât adversarul său, 19-39, deşi italianul a încercat să fie mai agresiv (38-28 la winners). Va disputa finala cu Tsitsipas sau Medvedev Berrettini, al cărui cel mai bun rezultat în Australia a fost atingerea optimilor, anul trecut, rămâne cu o singură finală de Mare Şlem în carieră, pierdută în 2021 la Wimbledon în faţa lui Novak Djokovic. Singurul meci anterior dintre Nadal şi Berrettini a avut loc în 2019, la US Open, spaniolul câştigând în semifinale cu 7-6 (6), 6-4, 6-1. În finala de la Melbourne, Nadal îl va înfrunta pe câştigătorul dintre rusul Daniil Medvedev, numărul doi mondial şi campionul en titre de la US Open, şi grecul Stefanos Tsitsipas (4 ATP).

Castro, din nou președinte. Este vorba de Xiomara Castro, în Honduras, o stângistă acuzată de comunism
Internațional

Castro, din nou președinte. Este vorba de Xiomara Castro, în Honduras, o stângistă acuzată de comunism

Prima femeie aleasă preşedinte al Hondurasului, Xiomara Castro, a depus jurământul joi pentru un mandat de patru ani. A promis, în faţa unei mulţimi entuziaste, "un stat socialist şi democratic", relatează AFP. Xiomara Castro a depus jurământul în prezenţa lui Luis Redondo, pe care l-a recunoscut ca preşedinte al parlamentului. A ales, astfel, să nu ţină cont de criza deschisă în urmă cu şase zile de două facţiuni rivale din partidul său Libre şi care a prilejuit scene de box la tribuna Adunării. Xiomara Castro a depus jurământul "Statul Honduras a fost adus la faliment în aceşti ultimi 12 ani" de guvernare de dreapta, a declarat Xiomara Castro în discursul de învestitură, în faţa mulţimii strânse pe stadionul naţional din Tegucigalpa. Datoria publică a Hondurasului se ridică la 17 miliarde de dolari. Preşedinta a promis că, până la finalului mandatului său în 2026, îşi va concentra eforturile pe "educaţie, sănătate, securitate şi locuri de muncă". Însă controversa din partidul său, unde cele două grupări rivale au ales doi preşedinţi a două parlamente concurente, face să planeze incertitudinea cu privire la capacitatea noii preşedinte de a-şi pune aplicare programul de transformare a ţării. Pentru a reforma Hondurasul, cangrenat de corupţie şi influenţa narcotraficanţilor care au infiltrat statul până la nivelul cel mai înalt, Xiomara Castro are nevoie de parlament, unde partidul său şi aliaţii săi nu dispun de majoritate. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, la inaugurare La ceremonia de joi au asistat, printre alţii, vicepreşedinta americană Kamala Harris, regele Spaniei, Felipe VI, şi vicepreşedintele taiwanez William Lai. Xiomara Castro a fost calificată drept "comunistă" de adversarii săi în campanie, dar "Statele Unite au înţeles că ea nu reprezintă o stângă radicală", a comentat sociologul Eugenio Sosa, de la Universitatea Naţională a Hondurasului. Citește și: Dîncu a vorbit cu secretarul Apărării SUA, Zelenski – cu Biden Kamala Harris a fost prima care s-a întâlnit cu noua preşedintă a Hondurasului după ceremonie, încurajând-o să lupte contra corupţiei, considerată una din cauzele emigraţiei masive spre Statele Unite. "Vicepreşedinta (Kamala) Harris a primit pozitiv prioritatea acordată de preşedinta (Xiomara) Castro luptei împotriva corupţiei şi impunităţii, inclusiv intenţia sa de a cere ajutorul Naţiunilor Unite pentru înfiinţarea unei comisii internaţionale împotriva corupţiei", se arată într-un comunicat distribuit presei de biroul vicepreşedintei SUA. Sărăcie și bande În discursul său, Xiomara Castro a afirmat că 74% din cei aproape 10 milioane de hondurieni trăiesc sub pragul de sărăcie (59% potrivit cifrelor oficiale, 71% conform unei organizaţii neguvernamentale). "Această cifră explică ea singură caravanele de mii de persoane care se refugiază spre nord, spre Mexic şi Statele Unite, în căutarea unui mod de a subzista, fie şi cu riscul vieţii", a declarat Xiomara Castro. Violenţa bandelor, care face din Honduras una din ţările cele mai periculoase (aproape 40 de crime la 100.000 de locuitori), este o altă cauză ce împinge la emigrare locuitorii terorizaţi, arată Agerpres.

Cum recunoaștem un bolnav de COVID. Noi definiții de caz de la INSP
Justiție

Cum recunoaștem un bolnav de COVID. Noi definiții de caz de la INSP

Cum recunoaștem un bolnav de COVID: Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat din nou, pentru a treia oară de la începutul acestui an, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Cum recunoaștem un bolnav de COVID: Criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt: tuse, febră, scurtarea respiraţiei, debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei (pierderea gustului) sau disgeuziei (distorsionarea simţului gustativ). Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee (dureri de cap), frisoane, mialgii (dureri musculare), astenie, vărsături şi/sau diaree. Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil, precizează INSP. Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2. Sunt considerate criterii epidemiologice cel puţin unul dintre următoarele: contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului; rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată. Clasificarea cazurilor de COVID * caz posibil - orice persoană care întruneşte criteriile clinice * caz probabil - orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic * caz confirmat - orice persoană care întruneşte criteriile de laborator Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, arată INSP. * caz probabil de infecţie cu VOC Omicron - persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 şi una dintre următoarele: eşec la detecţia genei S sau rezultat pozitiv la screening de variantă pentru mutaţiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron * caz confirmat de infecţie cu VOC Omicron - persoana cu rezultat confirmat prin secvenţiere pentru VOC Omicron Cum se definește contactul direct *** persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; *** persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); *** persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); *** persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute; Citește și: Noi măsuri pentru încălzirea pe timp de iarnă: Guvernul taie accizele la pălincă *** persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri; *** persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie. "Orice persoană care a purtat masca/ echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct", reaminteşte INSP. Care este perioada de incubație a virusului Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei. În acest sens, pot exista următoarele situaţii: * caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:- simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;- debutul simptomelor în zilele 3 - 7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate * caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:- debutul simptomelor în ziua 3 - 7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie * caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:- debutul simptomelor începând cu a 8-a - a 10-a zi de la internare;- debutul simptomelor în ziua 3 - 7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicală acordată * caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital- debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu 10 după internare. Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 10 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situaţie în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situaţie evaluarea finală trebuie să ţină cont de particularităţile cazului, arată INSP. Cum se stabilește cauza decesului ca fiind COVID Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului. Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Dîncu a vorbit cu secretarul Apărării SUA, Zelenski - cu Biden
Eveniment

Dîncu a vorbit cu secretarul Apărării SUA, Zelenski - cu Biden

Oficialii americani au avut discuții cu omologi din state ale Mării Negre în aceeași zi, în contextul crizei de la granițele Ucrainei: Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut joi o discuţie telefonică cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III. Elefantul ucrainean din încăpere Potrivit unui comunicat al MApN, temele aflate pe agenda de discuţii au inclus evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, postura NATO pe flancul estic, respectiv suplimentarea prezenţei SUA în regiune. În cadrul dialogului aplicat, cei doi oficiali au abordat, în principal, dezvoltările recente de securitate la nivel regional din perspectiva desfăşurărilor masive şi a potenţialului ofensiv al Federaţiei Ruse în jurul Ucrainei şi la Marea Neagră, precizează sursa citată. Pe acest fond, ministrul român al Apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden "În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare şi echilibrate în cadrul prezenţei înaintate pe flancul estic al Alianţei. De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României", arată MApN. Conform sursei citate, în final, ministrul Vasile Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România şi a reafirmat determinarea ţării noastre în privinţa consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state şi a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA - România în domeniul apărării, în perioada 2020 - 2030. Zelenski: "S-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor" Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut joi o conversaţie lungă cu preşedintele american Joe Biden, cu care a discutat despre acţiuni comune în vederea reducerii tensiunilor cu Rusia, informează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro "S-a discutat despre eforturile diplomatice recente de detensionare şi s-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor. I-am mulţumit preşedintelui Joe Biden pentru asistenţa militară continuă. Posibilităţi de sprijin financiar pentru Ucraina au fost de asemenea discutate", a scris preşedintele Ucrainei într-o postare pe Twitter. Washingtonul sprijină Ucraina în confruntarea cu Moscova, după ce Rusia a dislocat zeci de mii de militari în apropierea graniţei cu Ucraina în ultimele săptămâni. Rusia neagă însă că are intenţia să îşi atace vecinul. Ajutor economic suplimentar pentru Ucraina Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Joe Biden i-a repetat joi omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că Statele Unite şi aliaţii săi vor răspunde "hotărât" în cazul unei invazii ruseşti şi a vorbit despre o asistenţă economică sporită, potrivit unui comunicat de presă. Preşedintele SUA "ia în considerare un ajutor economic suplimentar" pentru Ucraina, a mai spus Casa Albă. SUA au declarat că pregătesc sancţiuni economice severe în cazul unui atac asupra Ucrainei, au livrat echipament militar Kievului şi sunt, de asemenea, dispuse să îşi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, dacă este necesar. O intervenţie militară americană în Ucraina, care nu este membră a NATO, este însă exclusă. Totodată, preşedintele Joe Biden l-a asigurat pe omologul său ucrainean că ambasada americană la Kiev continuă să fie "deschisă şi complet operaţională". Noi discuţii în formatul Normandia Washingtonul a luat decizia de a repatria familiile personalului diplomatic, decizie pe care Ucraina a criticat-o, considerând-o disproporţionată. În convorbirea telefonică de joi, cei doi preşedinţi au reiterat principiul conform căruia în această criză nu va exista nicio "decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina". Casa Albă precizase anterior că aceasta este a treia convorbire dintre preşedinţii american şi ucrainean din luna decembrie. Preşedintele Joe Biden şi-a exprimat, totodată, sprijinul pentru discuţiile purtate în formatul Normandia (Rusia şi Ucraina, cu medierea Franţei şi a Germaniei). După recenta reuniune la nivel de consilieri politici care a avut loc la Paris, următoarea discuţie este programată să aibă loc la Berlin, în a doua săptămână a lunii februarie, potrivit Agerpres.

Transplant de inimă refuzat unui pacient nevaccinat anti-COVID, la Boston
Justiție

Transplant de inimă refuzat unui pacient nevaccinat anti-COVID, la Boston

Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat. Un spital din Boston a refuzat să realizeze un transplant de inimă pentru un pacient în vârstă de 31 de ani. Motivul: acesta nu este vaccinat împotriva COVID-19 şi, prin urmare, transplantul ar eşua, au relatat miercuri posturile de televiziune americane, potrivit BBC. Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat O purtătoare de cuvânt de la Brigham and Women's Hospital a confirmat într-un comunicat că vaccinul împotriva coronavirusului este "cerut" tuturor candidaţilor la un transplant de organe. David Ferguson, tatăl pacientului, a vorbit la CNN şi ABC despre lupta fiului său împotriva "morţii", spunând că acesta a fost "împins la limită". Citește și: Doza a patra poate fi făcută începând cu 18 ani pentru cei din grupa de risc, în Israel Pacientul refuză însă să fie vaccinat împotriva coronavirusului. "Este fundamental împotriva principiilor sale, el nu crede în asta", a declarat David Ferguson. Şi, din moment ce Brigham and Women's Hospital "aplică această politică (...), medicii l-au scos de pe lista de aşteptare cu transplanturi de inimă", a explicat el. Mai multe vaccinuri sunt cerute Într-un comunicat trimis AFP, spitalul din Boston a explicat că "sistemul său de îngrijire necesită mai multe vaccinuri recomandate de autorităţile sanitare, inclusiv vaccinul împotriva COVID-19". Vaccinarea alături de "o disciplină de viaţă creează pentru candidatul la transplant cele mai bune condiţii pentru ca o operaţie să reuşească şi optimizează supravieţuirea pacientului după transplant, mai ales că sistemul imunitar este drastic slăbit". Şi astfel, în absenţa vaccinării, "pacienţii ies de pe lista de aşteptare" pentru transplanturi, a precizat spitalul din Boston, unde fiul lui David Ferguson este în continuare tratat. Spitalul a indicat că respectă "alegerea" pacientului şi că ia în considerare posibilitatea de a-l transfera la o altă unitate medicală, însă timpul curge în defavoarea bărbatului, a cărui stare de sănătate este deja precară. Autorităţile sanitare din Statele Unite, unde doar 62% din populaţie este vaccinată cu schemă completă împotriva COVID-19 din cauza diviziunilor politice profunde pe această temă, au raportat până în prezent aproape 60 de milioane de infecţii şi 872.000 de decese asociate coronavirusului.

Doza a patra poate fi făcută începând cu 18 ani pentru cei din grupa de risc, în Israel
Justiție

Doza a patra poate fi făcută începând cu 18 ani pentru cei din grupa de risc, în Israel

Doza a patra, peste 18 ani. Ministerul Sănătăţii din Israel a anunţat miercuri seară că a decis să extindă administrarea celei de-a patra doze a vaccinurilor anti-COVID-19 la persoanele cu vârste de peste 18 ani din grupele de risc, informează AFP. Doza a patra, peste 18 ani Directorul general al Ministerului Sănătăţii, Nachman Ash, a autorizat administrarea celei de-a patra doze pentru persoanele care prezintă un risc mare de infectare, fie din cauza unor boli preexistente, fie pentru că lucrează într-un mediu cu risc sporit, a anunţat ministerul israelian într-un comunicat. Citește și: Transplant de inimă refuzat unui pacient nevaccinat anti-COVID, la Boston Această decizie a fost luată în urma rezultatelor privind eficacitatea celei de-a patra doze, administrată în Israel de la începutul lunii ianuarie persoanelor de peste 60 de ani, precizează acelaşi comunicat. Administrarea unei a patra doze a vaccinului Pfizer-BioNTech permite o creştere de 3-5 ori a numărului de anticorpi în raport cu doza a treia şi va reduce numărul infectărilor, a anunţat ministerul israelian. Omicron galopează Consiliul superior medical afiliat aceluiaşi minister a recomandat administrarea celei de-a patra doze pentru toată populaţia israeliană de peste 18 ani, însă directorul general al ministerului a decis să o autorizeze, pentru moment, doar pentru o anumită categorie - cea a persoanelor de peste 18 ani din grupele de risc. În ultimele 24 de ore, Israelul a continuat să se confrunte cu un val de infectări provocate de varianta Omicron şi a raportat miercuri 76.155 de cazuri noi de COVID-19. Dintre cei 9,4 milioane de locuitori ai ţării, 614.953 au primit deja cea de-a patra doză de vaccin. În total, 2,5 milioane de infectări cu noul coronavirus au fost confirmate în Israel de la începutul pandemiei, precum şi 8.513 de decese asociate COVID-19, potrivit statisticilor oficiale, citate de Agerpres.

27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului
Eveniment

27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului

În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului (Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului). La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau. Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului Rezoluţia îndeamnă toate naţiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului şi să încurajeze dezvoltarea de programe educaţionale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori, potrivit https://ec.europa.eu. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate în fiecare an o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume. În 2022, tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust este "Memory, Dignity and Justice". ONU: comemorarea şi educaţia despre Holocaust, imperative globale Potrivit ONU, comemorarea şi educaţia despre Holocaust sunt imperative globale în al treilea deceniu al secolului XXI. Scrierea istoriei şi actul recunoaşterii aduc demnitate şi dreptate celor pe care autorii Holocaustului intenţionau să-i distrugă. Păstrarea evidenţei istorice, amintirea victimelor, contestarea distorsiunii istoriei exprimată adesea în antisemitismul contemporan, sunt aspecte critice de a pretinde dreptate după atrocităţi. Tema cuprinde aceste preocupări. Activităţile comemorative şi educaţionale vor atrage atenţia asupra acţiunilor întreprinse de supravieţuitorii Holocaustului în anii care au urmat acestuia, pentru a-şi revendica drepturile, istoria, moştenirea şi tradiţiile culturale şi demnitatea. Sprijinirea supravieţuitorilor Vor fi explorate rolul jucat de instituţii şi individual în sprijinirea supravieţuitorilor, impactul de lungă durată al Holocaustului asupra familiilor supravieţuitorilor, respectiv impactul Holocaustului asupra modelării politicii şi intervenţiilor privind drepturile omului. Tema încurajează acţiunea de a nega ura, de a întări solidaritatea şi a promova compasiunea. Programul de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" este o expresie a angajamentului neclintit al ONU de a promova drepturile omului, de a combate antisemitismul şi rasismul şi de a preveni un viitor genocid, potrivit https://www.un.org. În 2021, tema privind comemorarea Holocaustului a fost "Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust". Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie. În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost "75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice''. Rolul statelor și al rețelelor sociale În 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP. Textul "angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric" şi "felicită" ţările care prezervă "siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului". Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să "elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid", şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale "să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului".

Comportamentul agresiv în trafic va fi pedepsit. Noi sancțiuni rutiere și creșteri de amenzi
Eveniment

Comportamentul agresiv în trafic va fi pedepsit. Noi sancțiuni rutiere și creșteri de amenzi

Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi. Guvernul aprobă, în şedinţa de joi, printr-o ordonanţă, modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, stabilind noi sancţiuni pentru mai multe abateri de la legislaţia rutieră, precum şi definirea şi sancţionarea comportamentului agresiv la volan. Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi Astfel, potrivit notei de fundamentare, proiectul cuprinde mai multe dispoziţii, între care: * se defineşte comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni (580 lei - 725 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, iar în cazul în care s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale se stabileşte amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (870 lei - 1.160 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile; Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a circula nejustificat cu un autovehicul pe banda de urgenţă a autostrăzii (de la 580 lei - 725 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, sancţiunea contravenţională complementară privind punctele de penalizare (3 puncte de penalizare) se înlocuieşte cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile; * se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, de a circula sau de a traversa de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile, de a circula în sens contrar direcţiei de mers pe calea unidirecţională; * se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile pentru nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii abaterea de la regulile privind depăşirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei -1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a nerespecta regulile privind acordarea de prioritate, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei - 1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile; * se reglementează un nou prag de viteză, respectiv depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, pentru care se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile; * în cazul în care prin încălcarea regulilor de circulaţie privind circulaţia pe sens opus, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice ori conducerea pe autostradă s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce să majorează cu 30 de zile; * se reglementează interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină. În şedinţa de guvern va fi aprobat, printr-un proiect de lege, contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 2021 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2021, destinat realizării proiectului Spitalul Regional de Urgenţă Cluj. Contractul de finanţare semnat cu BEI este în valoare de 305 milioane euro. Se modifică și Codul Fiscal Executivul va aproba şi un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Conform notei de fundamentare, proiectul de act normativ prevede preluarea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/2235, de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată şi a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce priveşte acţiunile de apărare din cadrul Uniunii, prin introducerea scutirii de TVA pentru următoarele operaţiuni: * importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale altor state membre în scopul utilizării de către forţele armate respective sau de către personalul civil care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune; * livrarea de bunuri netransportate în afara României şi/sau prestarea de servicii efectuate în România, destinate fie utilizării de către forţele armate ale altor state membre sau de către personalul civil care le însoţeşte, fie aprovizionării popotelor sau cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune; * livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii către alt stat membru decât România, destinate forţelor armate ale oricărui alt stat membru decât statul membru de destinaţie, în scopul utilizării de către forţele armate respective sau de către personalul civil care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau a cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune. Câți străini vor putea munci în România Guvernul va stabili, printr-o hotărâre, contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul 2022, propunerea cuprinsă în proiectul de act normativ stabilind un număr de 100.000 de lucrători. Printr-o altă hotărâre, Executivul va decide cu privire la plafonul maxim al cheltuielilor privind locuinţa de serviciu şi al cheltuielilor de cazare şi deplasare a prefecţilor şi a subprefecţilor, aferente anului 2022. Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Autostrada Buzău - Focşani", judeţele Buzău şi Vrancea, lucrare de infrastructură rutieră care ar urma să fie finanţată din fonduri externe nerambursabile, prin PNRR, şi de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, arată Agerpres.

Putin mută forțe armate și în Belarus, aproape de Ucraina. Poliție aeriană cu Su-35S
Internațional

Putin mută forțe armate și în Belarus, aproape de Ucraina. Poliție aeriană cu Su-35S

Putin mută forțe armate în Belarus. Rusia continuă să transfere avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, unde vor participa la exerciţiile militare comune "Allied Resolve 2022". Asta a comunicat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de agenţiile de presă Interfax, RIA Novosti și Tass. Aplicaţiile intervin în contextul unor tensiuni crescute între Rusia şi Occident legate de Ucraina. Putin mută forțe armate în Belarus "Avioanele de luptă multirol Su-35S din Districtul militar Est, implicate în verificarea forţelor de reacţie ale Uniunii statale continuă relocarea pe aerodromurile din Belarus", indică ministerul într-un comunicat. În acesta se remarcă faptul că, în drumul lor spre Belarus, aparatele de zbor fac escale pe aerodromurile din districtele militare Centru şi Vest. "După sosirea în Belarus, echipajele avioanelor multirol Su-35S îşi vor prelua atribuţiile de apărare antiaeriană în cadrul verificărilor vizând funcţionarea sistemul unificat de apărare aeriană a Uniunii statale" Rusia-Belarus, relevă documentul. Rusia şi Belarus organizează exerciţii comune pentru inspectarea pregătirii forţelor de reacţie ale Uniunii lor statale, notează Interfax. Totul, pe fondul temerilor Kievului şi ale Occidentului că Moscova, care a comasat zeci de mii de militari şi echipamente în apropiere de frontiera ucraineană, ar putea declanşa un atac împotriva Ucrainei dinspre teritoriul belarus. Su-35S, cel mai avansat aparat al Rusiei Potrivit viceministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, în prima etapă a acestor manevre - până la 9 februarie - este planificată relocarea şi formarea de grupuri armate. În a doua etapă - din 10 până în 20 februarie - vor avea loc exerciţiile propriu-zise. Moscova nu a precizat numărul de militari şi cel al echipamentelor implicate în aceste aplicaţii, conform agenţiilor de presă ruse. Citește și: Moscova a scos mii de militari la manevrele din Crimeea Potrivit unor experţi ruşi, avionul multirol Su-35S este cel mai avansat aparat aerian de luptă al armatei ruse din punct de vedere tehnologic. Aparatul are un potenţial apropiat de Su-57, un avion de luptă de generaţia a cincea dezvoltat de către Rusia. La aceste aplicaţii vor participa aproape toate forţele armate ale Belarus, precum şi unităţi din cadrul Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, ale Forţelor aeriene şi celor aeropurtate ruse. Cel puțin așa spusese la 21 ianuarie şeful Direcţiei principale pentru antrenamente al Ministerului belarus al Apărării, Andrei Nekraşevici. Potrivit Ministerului rus al Apărării, numărul militarilor şi al tehnicii implicate în respectivele manevre intră sub incidenţa Documentului de la Viena din 2011 şi nu depăşeşte parametrii care ar necesita notificarea altor ţări. Suspiciuni că se urmărește atacarea Ucrainei din Belarus În acelaşi timp, Conflict Intelligence Team (CIT)- un grup de jurnalişti şi bloggeri independenţi care investighează conflictelor armate - a relatat marţi că paraşutişti ruşi au început să fie transferaţi mai aproape de graniţa cu Ucraina şi în Belarus, potrivit The Insider, un site rusesc de investigaţii care colaborează cu Bellingcat. Un videoclip postat la 24 ianuarie pe TikTok arată tehnică militară transportată pe calea ferată. Înregistrarea ar fi fost filmată în regiunea Briansk, la graniţa cu Belarus şi Ucraina. Vehiculele blindate sunt acoperite cu prelată, dar expertul CIT, Rob Lee, a identificat vehicule de luptă aeropurtate BMD-4M şi transportoare blindate aeropurtate BTR-MDM. "În total, garnitura de tren transportă 31 de vehicule BMD-4M şi 8 BTR-MDM, ceea ce corespunde unui batalion. Garnitura include cinci vagoane de pasageri, care pot transporta peste 250 de persoane", afirmă el, adăugând că a identificat şi opt camioane KAMAZ-43501, utilizate de obicei de Forţele aeropurtate ruse. Camioane de acelaşi tip apar şi într-un videoclip cu un convoi rusesc, realizat - conform descrierii - în apropiere de graniţa dintre Belarus şi Polonia, conform CIT. Potrivit datelor Căilor ferate ruse, garnitura cu tehnică militară a pornit din staţia Tekstilnaia, regiunea Ivanovo (centrul părţii europene a Rusiei), unde îşi are baza Regimentul 217 de garda aeropurtată al Diviziei 98 aeropurtată, care a participat recent la misiunea "de menţinere a păcii" în cadrul forţelor comune ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) în Kazahstan. SUA au avertizat marţi că Belarusul se va expune unei riposte "rapide" şi "ferme" dacă va permite Rusiei să utilizeze teritoriul său pentru a ataca Ucraina, potrivit AFP. "Dacă o invazie ar începe din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar urma să staţioneze permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul", a avertizat Ned Price, purtător de cuvânt al diplomaţiei americane.

Record absolut de cazuri de COVID în România de la începutul pandemiei: 34.255 cazuri noi în ultimele 24 de ore
Justiție

Record absolut de cazuri de COVID în România de la începutul pandemiei: 34.255 cazuri noi în ultimele 24 de ore

Record absolut de cazuri de COVID în România: 34.255 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 94 de decese, a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică. Este un record absolut al numărului infectărilor de la începutul pandemiei în România. Precedentul record a fost de 19.685 cazuri, înregistrat marţi - 25 ianuarie. "Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 26 ianuarie 2022, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 34.255 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 94 decese", precizează GCS. De la începutul acestui an, în contextul apariţiei variantei Omicron, numărul cazurilor a înregistrat o creştere accelerată de la o zi la alta. Cazurile noi de COVID-19 de la începutul anului până în prezent: * 1 ianuarie - 1.451 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 27 de decese, dintre care unul anterior; * 2 ianuarie - 958 de cazuri noi; * 3 ianuarie - 1.756 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 18 de decese; * 4 ianuarie - 3.900 de cazuri noi şi 52 de decese, dintre care cinci anterioare; * 5 ianuarie - 4.893 de cazuri noi şi 30 de decese, dintre care şase anterioare; * 6 ianuarie - 6.018 cazuri noi şi 44 de decese; * 7 ianuarie - 5.922 de cazuri noi şi 31 de decese; * 8 ianuarie - 6.036 de cazuri noi şi 26 de decese; * 9 ianuarie - 4.712 cazuri noi şi 14 de decese; * 10 ianuarie - 4.104 cazuri noi şi 16 de decese; * 11 ianuarie - 8.861 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 43 de decese; * 12 ianuarie - 8.600 de cazuri noi şi 44 de decese; * 13 ianuarie - 9.785 de cazuri noi şi 36 de decese; * 14 ianuarie - 9.884 de cazuri noi şi 30 de decese; * 15 ianuarie - 10.062 de cazuri noi şi 32 de decese, dintre care trei anterioare; * 16 ianuarie - 7.595 de cazuri noi şi 28 de decese; * 17 ianuarie - 8.118 cazuri noi şi 17 decese; * 18 ianuarie - 16.760 de cazuri noi şi 70 decese, dintre care cinci anterioare; * 19 ianuarie - 16.610 cazuri noi şi 58 decese, dintre care două anterioare; * 20 ianuarie - 19.105 cazuri noi şi 43 decese, dintre care patru anterioare; * 21 ianuarie - 19.649 cazuri noi şi 49 decese; * 22 ianuarie - 19.371 de cazuri noi şi 48 de decese, dintre care patru anterioare; * 23 ianuarie - 14.088 de cazuri noi şi 22 de decese; * 24 ianuarie - 12.082 de cazuri noi şi 41 de decese, dintre care unul anterior; * 25 ianuarie - 19.685 de cazuri noi şi 44 de decese; * 26 ianuarie - 34.255 de cazuri noi şi 94 de decese. În Bucureşti, şi rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an şi până în prezent. Astfel, dacă pe 1 ianuarie gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci a crescut accelerat. În 18 ianuarie incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, miercuri înregistrându-se o rată de infectare de 11,71 cazuri la mia de locuitori, potrivit Agerpres.

Dezgheț iraniano-american în dosarul nuclear. O întâlnire directă, posibilă
Internațional

Dezgheț iraniano-american în dosarul nuclear. O întâlnire directă, posibilă

O întâlnire Iran - SUA în dosarul nuclear este posibilă. Statele Unite au reafirmat luni ca sunt "pregătite" pentru negocieri directe cu Iranul pentru a salva acordul nuclear iranian. A fost un răspuns adresat Teheranului, care a evocat pentru prima dată această ipoteză, scrie AFP. O întâlnire Iran - SUA în dosarul nuclear, posibilă "A ne întâlni direct ar permite o comunicare mai eficientă, ceea ce este urgent pentru a ajunge rapid la un acord", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane. "În ritmul actual al progreselor nucleare ale Iranului, aproape că nu mai avem timp să ajungem la o înţelegere", a avertizat el. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu continuă afacerile cu companiile falite de stat Discuţiile s-au deschis în aprilie la Viena şi au fost reluate în toamnă, după o pauză de cinci luni, pentru a salva acordul care trebuia să împiedice Republica Islamică să se doteze cu bomba atomică. Dar acestea au loc între Teheran şi marile puteri încă membre ale acestui acord încheiat în 2015 (Germania, China, Franţa, Marea Britanie, Rusia). Americanii, care au părăsit acordul în 2018 sub preşedinţia lui Donald Trump, participă la acesta indirect, fără să-i fi întâlnit până acum pe iranieni. Iranul a dat un semnal Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a afirmat luni că ţara sa ar putea intra în negocieri directe cu Washingtonul. Aceasta, dacă va fi necesar pentru a ajunge la un "acord bun" privind programul nuclear. "Suntem pregătiţi să îi întâlnim direct", a asigurat purtătorul de cuvânt american. Care a amintit că Washingtonul a considerat încă de la început că "ar fi mai productiv". "Ar fi profund regretabil să risipim această oportunitate" de a salva acordul din 2015 "fără să ne întâlnim direct pentru a încerca să depăşim divergenţele noastre", a insistat el. Actualul preşedinte american, Joe Biden, doreşte să revină în acordul privind programul nuclear iranian. Biden este dispus să ridice cel puţin parţial sancţiunile anti-Teheran reintroduse de predecesorul său. Cu condiţia, însă, ca Republica Islamică, la rândul său, să se întoarcă la restricţiile impuse programului său atomic, de care s-a distanţat treptat, potrivit Agerpres.

Miercuri începe vaccinarea anti-COVID a  copiilor
Justiție

Miercuri începe vaccinarea anti-COVID a copiilor

Începe vaccinarea anti-COVID a copiilor. 114.000 de doze de vaccin de la compania Pfizer BioNTech şi care sunt destinate vaccinării copiilor între 5 şi 11 ani ajung, marţi, în România. "Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană şi vor sosi pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara. Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă", informează Centrul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19. Începe vaccinarea anti-COVID a copiilor Astfel, procesul de vaccinare a copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani va începe la data de 26 ianuarie. Dozele vor fi distribuite după cum urmează: * Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 42.000 doze * Centrul Regional de Depozitare Braşov: 12.000 doze * Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 12.000 doze * Centrul Regional de Depozitare Cluj: 12.000 doze * Centrul Regional de Depozitare Craiova: 12.000 doze * Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 12.000 doze * Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 12.000 doze. Unde se pot face vaccinurile "Reamintim că programarea se va efectua doar în centrele de vaccinare regăsite în platformă cu denumirea P_Ped , prin intermediul conturilor părinţilor sau ale reprezentanţilor legali. La acest moment, în platforma de programare sunt configurate 220 cabinete de vaccinare pediatrice la nivel naţional. Harta centrelor de vaccinare este disponibilă aici", arată sursa citată. Vaccinarea se poate realiza şi fără programare, prin prezentare directă în cabinetele centrelor de vaccinare dedicate copiilor sau în cabinetele medicilor de familie care au solicitat doze pediatrice, pe tot parcursul programului de lucru. Schema de vaccinare a copiilor cu vaccinul Comirnaty este de 10 micrograme/doză, la interval de 21 de zile. Administrarea fiecărei doze se efectuează intramuscular, similar celorlalte grupe de vârstă eligibile. Începând cu data de 13 ianuarie, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, platforma electronică a permis programarea copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani. Până pe 24 ianuarie, ora 8,00, au fost înregistrate 3.355 astfel de solicitări.

Greva STB s-a încheiat. Toate mijloacele de transport sunt în trafic
Eveniment

Greva STB s-a încheiat. Toate mijloacele de transport sunt în trafic

Greva STB s-a încheiat. Angajaţii Societăţii de Transport Bucureşti (STB) au decis suspendarea acţiunii de protest şi reluarea activităţii. Totul, după cinci zile în care transportul public din Bucureşti a fost blocat. "Având în vedere că astăzi 25.01.2022 este zi normală de lucru şi impactul asupra cetăţenilor este unul foarte mare, că în ziua de 24.01.2022 ora 20:00 am avut o discuţie cu membri Consiliului de Administraţie care au promis că analizează doleanţele salariaţilor în perioada următoare, că astăzi 25.01.2022 vom avea o discuţie la Palatul Parlamentului cu o delegaţie parlamentară care să analizeze problemele la nivelul STB SA, s-a discutat la nivelul fiecărui depou şi autobază, celelalte entităţi, iar salariaţii au decis suspendarea acţiunii de protest şi reluarea lucrului", a anunţat marţi Sindicatul Transportatorilor din Bucureşti într-un comunicat. Greva STB s-a încheiat Sindicatul Transportatorilor din Bucureşti a preluat problematica ridicată în această perioadă şi va face demersuri către autorităţile decidente în vederea rezolvării acestora. Potrivit datelor furnizate Agerpres de directorul general al Societăţii de Transport Bucureşti, Adrian Criţ, marţi dimineaţa, la ora 6:00, erau pe traseu 1.287 de vehicule dintr-un total programat de 1.394. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Astfel, în Capitală circulau 246 de tramvaie, dintr-un total programat de 259, respectiv 161 de troleibuze din 166 vehicule. Numărul autobuzelor era de 880 din 969 programate pentru ora menţionată. Șeful STB, acuzații la adresa sindicaliștilor "După cinci zile de protest ilegal care a paralizat Capitala şi a provocat daune financiare masive Societăţii de Transport Bucureşti, angajaţii au înţeles că nu pot ignora legea şi obligaţiile pe care le au faţă de cetăţenii din zona metropolitană Bucureşti-Ilfov. Manipularea liderilor de sindicat, ale căror revendicări nu aveau nimic de-a face cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, servind doar propriilor interese, a încetat în această dimineaţă. Angajaţii noştri au înţeles că trebuie să respecte legea şi cetăţeanul", a subliniat şeful STB, Adrian Criț. Potrivit sursei citate, pentru a identifica vehiculele în traseu şi pentru a planifica deplasarea în timp real, utilizatorii STB SA pot folosi aplicaţia InfoTB. Aceasta poate fi direct descărcată din App Store sau Google Play.

Gradul de siguranță epidemiologică în școli, între 76 și 82%, spune Cîmpeanu
Economie

Gradul de siguranță epidemiologică în școli, între 76 și 82%, spune Cîmpeanu

Școlile din România sunt nesigure epidemiologic. Ministrul Educației a explicat că gradul de siguranță în școli în context pandemic diferă de la o unitate de învățământ la alta. Media ar fi între 7,60 și 8,20, de la 1 la 10, adică între 76 și 82%. Școlile din România sunt nesigure epidemiologic "Am dat deja un răspuns, după ce m-am consultat cu cei cu competențe epidemiologice. Situația diferă de la o școală la alta, diferența de infrastructură, școli aglomerate, școli neaglomerate, școli cu rata de vaccinare de 100% și școli în care avem rata de vaccinare de doar 20%. Citește și: Un elev român din doi nu înțelege ce citește și nu poate face calcule simple O medie ponderata te duce ca notare, pe o scară de la 1 la 10, între 7,60 și 8,20.Dacă ar fi existat și teste în școli, pentru o testare de două ori pe săptămână, așa cum trebuie, siguranța s-ar fi dus undeva spre nota 9. Dacă ar fi existat și o responsabilitate din partea tuturor, adică dacă s-ar fi testat toți elevii, nota ar merge la 9,50. Pericol există, dar părinții îi pot învăța pe copii că masca, respectarea regulilor de igienă și vaccinarea duc siguranța către 100%", a spus ministrul, la Digi24. Ministrul, mândru de fiul său Întrebat și cum își trimite copilul la școală, Cîmpeanu a răspuns: "Este student și o face cu o responsabilitate admirabilă". De asemenea, la întrebarea dacă este sigur că nu poate lua boala, ministrul a spus că fiul său s-a infectat deja. "Nu s-a infectat la școală, ci la petrecerea de Revelion, cu mai mulți studenți. Mi-a spus că a purtat masca tot timpul, cu excepția nopții de Revelion. Este vaccinat complet și nu a dezvoltat niciun fel de simptome. A stat în izolare corect, după care a mers la facultate", a explicat ministrul. Acesta a precizat că fiul său s-a testat pentru "cu totul altă problemă", fără nicio legătură cu COVID, fiind asimptomatic și așa a aflat că a luat virusul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră