duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Eveniment

VIDEO Opt ani și trei luni de închisoare pentru șoferița care a lovit intenționat un polițist pe motocicletă

Șoferița care a accidentat polițistul, închisoare. Tânăra şoferiţă care în august 2020 a lovit intenţionat cu mașina un poliţist pe motocicletă va sta după gratii opt ani și trei luni și este obligată să-i plătească bărbatului daune morale de 50.000 de lei, potrivit Știrilor Pro TV (VIDEO, aici). Șoferița care a accidentat polițistul, închisoare Sentinţa a fost pronunţată luni de judecătorii Curţii de Apel Ploiești. Poliţistul a urmărit-o cu semnalele acustice și luminoase pornite pe femeia de 32 de ani mai mulţi kilometri pe străzile din Buzău, pentru a o trage pe dreapta, ca să-i atragă atenția că mașina are defecţiuni la sistemul de semnalizare. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat În dreptul unei benzinării de la ieșirea din oraș, şoferiţa a schimbat brusc banda de mers și a lovit motocicleta pe care a proiectat-o într-un taxi. Motocicleta a luat foc, iar poliţistul a fost aruncat pe șosea, şi a fost evitat în ultimul moment de o mașină. Agentul de 29 de ani a suferit o fractură la o mână. Femeia, de profesie psiholog, a fugit de la locul accidentului și a fost oprită la câţiva km pe Drumul Naţional 1B. A fost condamnată iniţial la 9 ani și 10 luni de închisoare, pentru ultraj calificat și distrugere, dar în urma apelului pedeapsa a fost redusă.

VIDEO Opt ani și trei luni de închisoare pentru șoferița care a lovit intenționat un polițist pe motocicletă
Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat
Internațional

Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat

Londra: Polonia poate trimite avioane Ucrainei. Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat marţi că Londra ar susţine Varşovia dacă ar decide să ofere Ucrainei avioane de luptă. Dar a atras atenţia că o astfel de decizie ar putea avea consecinţe directe pentru Polonia. Londra: Polonia poate trimite avioane Ucrainei Wallace a mai spus că preşedintele rus Vladimir Putin este "terminat", indiferent ce se va întâmpla în Ucraina, relatează Reuters. "I-aş susţine pe polonezi în orice decizie ar lua", a spus Wallace la Sky News, adăugând că Marea Britanie nu ar putea să ofere avioane pe care să le poată folosi ucrainenii. "Am susţine Polonia. I-am ajuta cu tot ce ar avea nevoie", a afirmat el. Citește și: Polonia nu va ceda MiG-urile sale Ucrainei și nu va permite folosirea aeroporturilor "Polonia va înţelege că alegerile pe care le face nu doar vor ajuta direct Ucraina, ceea ce este un lucru bun, dar ar plasa-o în prima linie a focului din partea unor ţări precum Rusia sau Belarus", a mai declarat ministrul britanic al Apărării. "Armata lui Putin este terminată" Într-un interviu separat pentru Times Radio, Wallace a spus totodată că preşedintele rus Vladimir Putin nu mai are nicio putere, indiferent ce se va întâmpla în Ucraina. "Indiferent ce se va întâmpla, preşedintele Putin nu mai are nicio putere în lume. Este terminat. Armata sa este terminată. Iar el trebuie să recunoască asta", a declarat el. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar "Comunitatea internaţională s-a unit împotriva sa. Din poziţia sa, el va produce dificultăţi economice uriaşe pentru poporul său", a atras atenţia ministrul britanic al Apărării.

Bulgaria, complet dependentă de gazul și petrolul rusești. Singura rafinărie din țară este a Lukoil
Internațional

Bulgaria, complet dependentă de gazul și petrolul rusești. Singura rafinărie din țară este a Lukoil

Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești. Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat luni că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina. Dar va dori probabil o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată, transmite Reuters. Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară. "Bulgaria ar susţine toate tipurile de măsuri pentru că suntem cu adevărat împotriva războiului, dar pentru acestea două (petrol şi gaze), poate că am cere o exceptare... Nu avem alternative chiar acum, suntem prea dependenţi", a spus premierul Petkov. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani "Susţinem pe deplin poporul ucrainean, am susţinut primul pachet de sancţiuni, suntem chiar deschişi şi pentru alte sancţiuni; doar aceste două sancţiuni, ar fi foarte greu pentru noi să le adoptăm ca economie şi ca ţară", a spus el. Sofia cere să se facă rezerve de grâu Guvernul său va începe, de asemenea, să cumpere 1,5 milioane de tone de grâu pentru a-şi consolida aprovizionarea cu alimente până la recolta de anul viitor şi pentru a evita riscurile care ar putea apărea ca urmare a oricărui posibil accident la centralele nucleare din Ucraina. Bulgaria, care a produs peste şapte milioane de tone de grâu anul trecut, nu intenţionează să interzică exporturile de grâu, a spus Petkov, adăugând că statul îşi va consolida, de asemenea, rezervele de porumb şi seminţe de floarea soarelui. Premierul Kiril Petkov a mai declarat că Bulgaria îşi menţine pentru moment ţinta de aderare la zona euro în ianuarie 2024. El a spus că inflaţia în Bulgaria ar urma să fie similară cu cea a ţărilor din zona euro.

Putin, un nou atac la instalații nucleare ucrainene. De data aceasta, în Harkov
Internațional

Putin, un nou atac la instalații nucleare ucrainene. De data aceasta, în Harkov

Atac rusesc: instalații nucleare în Harkov. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AEIA) a declarat luni că a primit informaţii conform cărora obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, fără "consecinţe radiologice", informează marţi AFP. Atac rusesc: instalații nucleare în Harkov Potrivit agenţiei ONU cu sediul în Viena, autorităţile ucrainene au informat despre un atac care a avut loc duminică, adăugând că nu a fost raportată nicio creştere a nivelului de radiaţii. Instalaţia afectată face parte din Institutul de Fizică şi Tehnologie din Harkov, un institut de cercetare care produce material radioactiv pentru aplicaţii medicale şi industriale. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian "Inventarul materialelor radioactive ale sitului este foarte scăzut", a argumentat AIEA, asigurând că "daunele (...) raportate nu ar fi avut nicio consecinţă radiologică". "Am avut deja câteva episoade care compromit securitatea site-urilor nucleare ucrainene", a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi. Șeful AIEA vrea să meargă la Cernobîl, Rusia se opune În ultimele zile, Harkov a fost ţinta unor bombardamentelor puternice şi a tirurilor de rachete, deoarece Moscova încearcă să crească presiunea asupra Ucrainei pentru a se preda. Armata rusă a ocupat de vineri centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei, unde loviturile de artilerie, potrivit ucrainenilor, au provocat un incendiu, despre care Moscova neagă că l-ar fi provocat. Doar două din cele şase reactoare ale centralei sunt active. Directorul general al AIEA a declarat vineri că este gata să meargă la Cernobîl, locul accidentului nuclear din 1986 şi primul sit ucrainean intrat sub controlul forţelor ruse. Rusia consideră însă că fosta centrală ucraineană de la Cernobîl nu este locul ideal pentru a purta discuţii cu AIEA.

Rusia amenință să închidă robinetul Nord Stream 1, care duce 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an în Europa
Internațional

Rusia amenință să închidă robinetul Nord Stream 1, care duce 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an în Europa

Rusia ameninţă: Închidem Nord Stream 1. Oprirea livrărilor de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1 ar fi un răspuns la sancțiunile occidentale după declanșarea invaziei din Ucraina, conform unor comentarii făcute de vicepremierul rus Alexander Novak la televiziunea de stat, relatează DPA. Rusia ameninţă: Închidem Nord Stream 1 "Avem dreptul deplin (...) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă", a spus Novak luni, precizând că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2. El a dat asigurări că Rusia nu face încă acest pas, dar a adăugat că Moscova se simte împinsă în această direcţie de politicienii europeni şi de acuzaţiile lor. Potrivit Reuters, Novak a atras atenţia de asemenea că preţul la petrol ar putea creşte de peste două ori, până la 300 de dolari barilul, dacă SUA şi aliaţii lor ar interzice importurile de petrol rusesc, o sursă crucială de venit, după ce Rusia a fost practic scoasă de pe pieţele financiare occidentale. Nord Stream 2, închis înainte să livreze Nord Stream 1 asigură aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, transmis din Rusia spre Germania şi apoi redistribuit spre mai multe ţări europene. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 Germania a suspendat procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 după ce Rusia recunoscut independenţa provinciilor separatiste din estul Ucrainei. Temerile unui război energetic între Rusia şi Occident sunt tot mai mari, în contextul în care SUA fac presiuni în rândul aliaţilor să interzică importurile de petrol din Rusia ca sancţiune pentru invadarea Ucrainei.

VIDEO Porțile ambasadei Rusiei, sparte intenționat de un camion, în semn de protest, la Dublin
Internațional

VIDEO Porțile ambasadei Rusiei, sparte intenționat de un camion, în semn de protest, la Dublin

Porțile ambasadei Rusiei, sparte cu camionul. O persoană a fost arestată şi o anchetă a fost declanşată luni după ce un camion a intrat în poarta ambasadei ruse din Dublin, a anunţat poliţia irlandeză, informează AFP. Porțile ambasadei Rusiei, sparte cu camionul Incidentul a avut loc la începutul după-amiezii, în sudul capitalei, potrivit poliţiei. "Un bărbat a fost arestat şi (...) se află în prezent în detenţie. Ancheta este în curs", a anunţat poliţia irlandeză. Imagini difuzate pe reţelele sociale arată cum un camion mare, având pe el logoul unei întreprinderi de obiecte religioase, accelerează în marşarier spre porţile ambasadei ruse, spărgându-le. https://www.youtube.com/watch?v=L64VSAVt6ms Niciun rănit nu a fost înregistrat. După ce Rusia a invadat Ucraina, numeroşi manifestanţi se adună în mod regulat în faţa ambasadei ruse din Irlanda, în semn de susţinere pentru ucraineni. Vineri, unul dintre manifestanţi, un preot catolic, a aruncat cu vopsea roşie în porţile misiuni diplomatice, în timp ce dădea un interviu la radioul naţional. Cocktail Molotov la Paris Unii responsabili ai opoziţiei i-au cerut de asemenea premierului irlandez Micheal Martin să-l expulzeze pe ambasadorul rus, însă Martin a refuzat să ia o astfel de decizie, argumentând că ea ar pune în pericol capacitatea Irlandei de a-şi ajuta cetăţenii în Rusia. Moscova a cerut luni o protecţie "adecvată" pentru reprezentanţele sale diplomatice în Franţa, după ce a semnalat un "atac" cu cocktail Molotov împotriva unuia dintre centrele sale culturale de la Paris. Casa Rusă de Ştiinţă şi Cultură a fost vizată în noaptea de duminică spre luni de o "încărcătură incendiară" aruncată asupra sa, aceasta spărgându-se de clădire, fără a face victime, potrivit unei surse din cadrul poliţiei franceze.

Toți bărbații români între 18 și 60 de ani pot intra în rezerva generală de război, potrivit unui proiect de lege, a confirmat ministrul Dîncu
Eveniment

Toți bărbații români între 18 și 60 de ani pot intra în rezerva generală de război, potrivit unui proiect de lege, a confirmat ministrul Dîncu

Bărbații de 18-60 ani, la război. Guvernul va face modificări legislative care să permită măsuri rapide în contextul războiului din Ucraina, a anunțat luni ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, citat de Europa FM. Surse guvernamentale au precizat pentru HotNews.ro că un proiect de lege în acest sens este pe circuitul de avizare iar forma finală va fi pusă în dezbatere publică. Bărbații de 18-60 ani, la război Potrivit draftului de act normativ, consultat de Europa FM, CSAT poate impune situația de criză, la propunerea ministrului Apărării. Una dintre prevederi este că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar O altă prevedere din proiect este că cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani, spune sursa citată. Situația de criză este definită drept situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială.

Israel refuză să trimită Ucrainei căști și veste de protecție. Ambasadorul ucrainean, cu o cască pe cap în fața ziariștilor: Poate ucide?
Internațional

Israel refuză să trimită Ucrainei căști și veste de protecție. Ambasadorul ucrainean, cu o cască pe cap în fața ziariștilor: Poate ucide?

Israelul refuză căști și veste Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Israel, Evghen Korniciuk, a apărut luni la o conferinţă de presă cu o cască din cele pe care statul israelian refuză să le furnizeze ţării sale. Korniciuk a întrebat retoric cum poate fi considerat letal un astfel de echipament defensiv, transmite Reuters. Canalul de comunicare cu Rusia, deschis Deşi nemulţumit de lipsa contribuţiei Israelului la apărarea Ucrainei, diplomatul şi-a exprimat recunoştinţa faţă de eforturile israelienilor de a media conflictul cu Rusia, afirmând că acestea sunt mai importante decât un eventual ajutor militar. Israelul a condamnat invazia rusă în Ucraina, dar nu le-a trimis ucrainenilor decât ajutoare umanitare şi în acelaşi timp a menţinut deschise canale de comunicare cu Rusia, reaminteşte Reuters. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian Premierul israelian Naftali Bennett a discutat sâmbătă la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin. "Prim-ministrul a spus ieri că, chiar dacă există (o şansă) de doar 1% de succes, va încerca să facă (...) tot ce este posibil pentru a obţine pacea", a declarat Korniciuk presei. Israelul refuză căști și veste Ucrainei "Asta este mult mai important decât, de exemplu, vânzările de arme sau muniţii etc., pentru care ne luptăm încă cu guvernul israelian ca o chestiune colaterală, dar ca urmare a limitărilor (Israelului - n. red.) - le înţelegem". Ambasadorul a afirmat că totuşi Ucraina a solicitat veste de protecţie şi căşti, cerere neonorată de Israel. "Spuneţi-mi vă rog, cum poţi ucide cu aşa ceva? Pur şi simplu nu se poate. Deci nu ştiu de ce se tem aceşti oameni. Să furnizeze securitate individuală pentru ucraineni... este cel mai simplu lucru pe care îl pot face", a spus el, punându-şi casca pe cap.

Biserica Ortodoxă Română, încă o luare de poziție anti-rusă și pro-ucraineană: Este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor
Eveniment

Biserica Ortodoxă Română, încă o luare de poziție anti-rusă și pro-ucraineană: Este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească. Biserica Ortodoxă Română continuă să ia poziție față de conflictul din Ucraina. Un comunicat al Patriarhiei insistă că refugiații din țara vecină au nevoie de ajutor și de acum înainte. BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească "Să ajutăm în continuare pe refugiaţi, să ne rugăm pentru pace şi să fim făcători de pace! Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanşat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea şi ajutorarea cetăţenilor ucraineni refugiaţi în România din cauza războiului. Astfel, în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acţiuni de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinaţi încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentaţi ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul. Mulțumiri pentru eparhiile care au ajutat Drept urmare, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la graniţa cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii. În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferinţă în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme. Totodată, suntem chemaţi să înmulţim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace, pentru ca refugiaţii să poată reveni în patria lor. Rugăciuni în timpul Postului Sfintelor Paşti Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paşti, când rugăciunea stăruitoare susţine pocăinţa sinceră pentru păcate şi face postul roditor de smerenie, pace şi bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare. Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare. Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea , este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi şi binele omenirii! DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române"

Primarul Chirica vrea să sponsorizeze evenimente de modă organizate de suspecți DIICOT de hărțuire sexuală
Eveniment

Primarul Chirica vrea să sponsorizeze evenimente de modă organizate de suspecți DIICOT de hărțuire sexuală

Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT. Alocarea a 70.000 lei pentru un festival de modă organizat de Asociaţia Kasta Morrely a stârnit dezbateri aprinse în Consiliul Local Iași. Liderul de grup al USR, Răzvan Timofciuc, a cerut excluderea din calendar a acestui eveniment. Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT „În spaţiul public a apărut confirmarea oficială că DIICOT a pornit o investigaţie în privinţa unuia dintre fondatorii acestei asociaţii (...) au fost publicate mărturii ale unor tinere care susţin că au fost abuzate sexual şi psihologic de Morel Bolea. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Având aceste informaţii, nu consider oportun să continuăm finanţarea acestei asociaţii şi propun retragerea din lista de evenimente a acestui parteneriat”, a declarat Timofciuc, în plenul de la sfârşitul lunii februarie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei net. La acesta se adaugă bonusuri și plata cu ora
Economie

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei net. La acesta se adaugă bonusuri și plata cu ora

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei. Există cinci funcţii de conducere în legea educaţiei, pe parte didactică, pe care le pot ocupa persoanele din învăţământul superior: rector, prorector, decan, prodecan şi director de departament. Salariul unui rector: minimum 11.000 lei Pe lângă acestea, cea mai bine plătită persoană din rândul personalului administrativ este directorul general administrativ, care are mandatul legat de cel al rectorului. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Din acest punct de vedere, judecând după o serie de documente obţinute de la Ministerul Educaţiei, începând cu anul 2022, salariile acestora au crescut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Violenţa în familie în România a crescut cu 150%. Puhoi de cereri pentru ordine de restricții
Eveniment

Violenţa în familie în România a crescut cu 150%. Puhoi de cereri pentru ordine de restricții

Violența în familie, creștere cu 150%. Părinţi bătuţi de copii, soţii înspăimântate că trebuie să locuiască în aceeaşi casă cu partenerul care le ameninţă cu moartea, femei care îşi iau copiii şi fug de acasă de teama că nu vor ajunge să-i vadă pe cei mici crescând, fraţi, vecini, gineri şi socri care ajung la violenţe. Violența în familie, creștere cu 150% Judecătorii sunt asaltaţi de la începutul pandemiei de Covid 19 de cereri în care trebuie să decidă dacă admit sau nu emiterea unui ordin de protecţie. Anul trecut au fost mai multe astfel de cereri decât în anii 2018 şi 2019 la un loc. “Se plâng judecătorii, că nu mai fac faţă. Sunt cazuri urgente, sunt cazuri care trebuie rezolvate rapid, sunt tot mai multe, iar alte dosare ajung să stea în aşteptare. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Pandemia, categoric, a dus la creşterea violenţei", crede judecător Corina Varvara, preşedintele Judecătoriei Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Incredibil, dar Kazahstan permite o manifestație pro-Ucraina, deși țara refuză protestele publice. Kazahstan, ajutată de Rusia să înăbușe revolte în ianuarie
Internațional

Incredibil, dar Kazahstan permite o manifestație pro-Ucraina, deși țara refuză protestele publice. Kazahstan, ajutată de Rusia să înăbușe revolte în ianuarie

Kazahstan, pro-Ucraina, se leapădă de Putin. Kazahstanul, ţară aliată Rusiei, a autorizat în acest sfârşit de săptămână o manifestaţie împotriva războiului din Ucraina. Guvernul kazah caută să se distanţeze suficient de mult de Moscova cât pentru a nu fi inclus pe lista sancţiunilor occidentale, remarcă AFP. Kazahstan, pro-Ucraina, se leapădă de Putin Regimul din această fostă republică din Asia centrală interzice în general manifestaţiile, dar a permis sâmbătă un miting cu circa 2.000 de persoane în centrul oraşului Almatî, capitala economică a ţări. Citește și: Erdoğan, din ce în ce mai departe de Putin: îi cere să înceteze focul și să semneze tratat de pace cu Ucraina AFP aminteşte că, în ianuarie, Moscova a jucat un rol important în această ţară, îndeosebi prin trimiterea de trupe în sprijinul guvernului kazah, confruntat cu o serie de manifestaţii transformate uneori în adevărate revolte între protestatari şi armată şi soldate cu peste 200 de morţi.

Erdoğan, din ce în ce mai departe de Putin: îi cere să înceteze focul și să semneze tratat de pace cu Ucraina
Internațional

Erdoğan, din ce în ce mai departe de Putin: îi cere să înceteze focul și să semneze tratat de pace cu Ucraina

Erdoğan: Putin, încetează focul în Ucraina! Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, l-a îndemnat pe omologul său rus Vladimir Putin să declare o încetare a focului în Ucraina. În plus, să deschidă coridoare umanitare şi să semneze un acord de pace, a anunţat duminică biroul său, informează Reuters. Erdoğan: Putin, încetează focul în Ucraina! Într-un comunicat publicat după o convorbire telefonică de o oră între cei doi lideri, preşedinţia turcă a precizat că Erdoğan i-a spus lui Putin că Turcia este pregătită să contribuie la o rezolvare paşnică a conflictului, adăugând că o încetare a focului ar uşura îngrijorările legate de situaţia umanitară. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră "Preşedintele Erdoğan şi-a reînnoit apelul de a deschide împreună calea spre pace", a precizat biroul său. "Erdoğan a subliniat importanţa de a lua măsuri urgente pentru a obţine o încetare a focului, a deschide coridoare umanitare şi a semna un acord de pace", mai spune comunicatul. Cei doi şefi de stat au discutat, de asemenea, despre relaţiile bilaterale, se arată în comunicat.

Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: "opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin"
Eveniment

Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: "opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin"

BOR, atac devastator la Patriarhul Kiril. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a postat pe pagina sa de Instagram o fotografie a Patriarhului Kiril al Rusiei. În aceasta, apare și Vladimir Putin, cei doi par a-și împărtăși câte ceva. BOR, atac devastator la Patriarhul Kiril Comentariul adiacent fotografiei este o critică devastatoare la adresa lui Kiril. Iată textul integral: "Datoria lucidității ne obligă să discernem inclusiv între un autentic și demn Întâistătător al Bisericii lui Hristos și un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin și prin asocierea la cele mai hidoase lucruri pe care omul antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul, este capabil să le comită cu atrocitate: războiul cumplit și nejustificat împotriva altora, bulversarea vieții unui popor liber, îngrozirea, torturarea în varii feluri și uciderea în masă a unor oameni pe care Hristos ne-a poruncit blând să-i iubim ca pe noi înșine, nu să-i strivim sub cizma grea și invadatoare a morții. Chiar când diavolul ne truchează în față realitatea, avem mereu datoria de a discerne și de a mărturisi adevărul." Ucrainenii, "forțele răului" Oficial, Biserica Ortodoxă Română nu a difuzat nici un punct de vedere față de poziția Patriarhului Kiril, una de susținere a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: Putin pregătește atacul asupra Odessei, cel mai apropiat punct fierbinte de România. Scene de coșmar la Mariupol, cadavre pe stradă "Fie ca Dumnezeu să ne apere ca situaţia politică actuală din Ucraina, o ţară soră care ne este apropiată, să fie folosită în aşa fel încât forţele răului să învingă", a susţinut Kiril în predica sa de duminică, 27 februarie, a patra zi de război, din timpul liturghiei de la Catedrala Mântuitorului Hristos. "Întărește cu puterea Ta pe poporul credincios din țara Ucrainei, luminează ochii amăgiți cu lumina Ta dumnezeiască, ca să înțeleagă adevărul Tău, să le înmoaie amărăciunea, să stingă vrăjmășia și discordia asupra țării și a poporului ei pașnic înălțat, pentru toată lumea", a predicat patriarhul, potrivit patriarchia.ru.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră