duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Internațional

13 judecători ai Curții Internaționale de Justiție de la Haga, organ judiciar al ONU, îi cer Rusiei să suspende invazia Ucrainei. S-au opus doar doi judecători: cel rus și cel chinez

Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, arată un comunicat al Curții. Potrivit documentului, 13 din cei 15 judecători au fost în favoarea deciziei. S-au opus numai rusul Kirill Gevorgian, vicepreședinte al Curții, și Xue Hanqin, judecător chinez. Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei "Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean", a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga. CIJ mai arată că Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară. "Curtea este conştientă de amploarea tragediei umanitare din Ucraina" şi este "profund preocupată de utilizarea forţei ruse, care ridică probleme foarte grave de drept internaţional", a subliniat Joan Donoghue în cursul unei audieri. Zelenski salută decizia CIJ Într-o postare pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ. "Ucraina a obţinut o victorie completă în cazul său contra Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie. CIJ a ordonat să stopeze imediat invazia. Ordinul este constrângător conform dreptului internaţional. Rusia trebuie să se conformeze. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia", a scris Zelenski. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după debutul invaziei ruse. Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani. Rusia a refuzat să se prezinte la audieri Conform cererii Kievului, CIJ - creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state - a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare. În aproape trei săptămâni de conflict, peste trei milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina. Kievul mai reclamă că Rusia şi-a justificat ilegal invazia invocând pe nedrept un genocid împotriva rusofonilor din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Rusia a refuzat să compară la audierile ţinute de CIJ la 7 şi 8 martie. Însă, într-un document scris, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la cererea Ucrainei. Rusia afirmă că aceasta iese din câmpul de aplicare a Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, pe care Kievul şi-a fundamentat dosarul. "Guvernul Federaţiei Ruse cere respectuos Curţii să se abţină de la a indica măsuri conservatoare şi să retragă cazul de pe rolul său", a transmis Moscova. Deciziile CIJ: obligatorii, dar imposibil de impus Cererea sa a fost respinsă miercuri de CIJ, care a stabilit că deţine competenţă în acest caz, în numele Convenţiei din 1948. Rusia a mai susţinut că nu a compărut în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de "legitimă apărare". Hotărârile CIJ sunt constrângătoare şi fără apel, însă Curtea nu are la dispoziţie niciun mijloc de a le face respectate. CIJ îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

13 judecători ai Curții Internaționale de Justiție de la Haga, organ judiciar al ONU, îi cer Rusiei să suspende invazia Ucrainei. S-au opus doar doi judecători: cel rus și cel chinez
VIDEO Biden, în premieră: "Putin este un criminal de război". Kremlin: "Retorică de neacceptat și de neiertat"
Internațional

VIDEO Biden, în premieră: "Putin este un criminal de război". Kremlin: "Retorică de neacceptat și de neiertat"

Biden: Putin e criminal de război. Președintele american Joe Biden l-a calificat pentru prima oară, miercuri, pe președintele rus Vladimir Putin, care a lansat invadarea Ucrainei, drept un "criminal de război", relatează Reuters și AFP. Biden: Putin e criminal de război "E un criminal de război", i-a răspuns Biden unei jurnaliste care îi adresase o întrebare, în timp ce pleca de la un eveniment desfășurat la Casa Albă. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a reacționat miercuri seară la afirmația liderului american. Peskov a spus că această caracterizare a președintelui rus drept criminal de război este o "retorică de neacceptat și de neiertat", relatează agenția rusă de presă Tass. BREAKING: Pres. Biden calls Russian Pres. Vladimir Putin a " war criminal." https://t.co/ORuOYE3lBs pic.twitter.com/9XHbwoCZrq— ABC News (@ABC) March 16, 2022

Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți
Internațional

Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți

Încă trei copii omorâți de ruși. Cinci cadavre, dintre care trei ale unor copii, au fost găsite miercuri sub dărâmăturile unui bloc de apartamente bombardat în Cernihiv, nordul Ucrainei, au declarat serviciile de salvare, potrivit AFP. Încă trei copii omorâți de ruși „În timp ce curățau dărâmăturile unei locuințe colective, salvatorii au scos cinci cadavre, inclusiv pe cele a trei copii”, au declarat serviciile de urgență pe Telegram, în timp ce forțele armate ucrainene au publicat fotografii cu fațada distrusă. Citește și: Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie: tiruri asupra unui convoi civil şi asupra unui teatru la Mariupol; dezastru umanitar la Herson Cel puțin zece oameni care stăteau la coadă să cumpere pâine au fost uciși de un bombardament rusesc în această dimineață în Cernihiv, potrivit ambasadei americane la Kiev și unui corespondent al unei publicații ucrainene.

Numirea în conducerea ANRE a fratelui lui Paul Stănescu, secretarul general PSD, neconstituțională
Eveniment

Numirea în conducerea ANRE a fratelui lui Paul Stănescu, secretarul general PSD, neconstituțională

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că a fost neconstituţională numirea lui Alexandru Stănescu în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE "În cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România, este neconstituţională", se arată într-un comunicat al CCR. Citește și: PSD nu vrea să renunțe la omul Moscovei, Iulian Iancu, în conducerea ANRE Alexandru Stănescu, fratele secretarului general al PSD, Paul Stănescu, a fost propus de social-democraţi ca membru în Comitetul de reglementare al ANRE. El a demisionat însă pe 3 martie din această funcţie, pe motiv că vrea să se dedice unor proiecte care îi solicită "întreaga" implicare. Deputatul USR Cristina Prună declara, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, în plenul comun al Parlamentului, că ANRE a fost transformat "într-o afacere de familie" prin votarea fratelui lui Paul Stănescu ca membru în Comitetul de reglementare. Prună: ANRE, afacere de familie "Marea majoritate a acestui Parlament va face o mare greşeală astăzi prin votarea domnului Stănescu în funcţia de membru al Comitetului de reglementare al ANRE. (...) Stimaţi colegi din PSD, ceea ce faceţi astăzi prin această numire este că transformaţi ANRE într-o afacere de familie, pentru că ştiţi foarte bine că domnul Stănescu este fratele secretarului dumneavoastră general. Va câştiga între 6.000 şi 8.000 de euro pe lună nemeritaţi, iar CV-ul domnului Stănescu, care a terminat mecanică agricolă şi nu este o ruşine lucrul acesta, dar problema este că nu îl califică sub nicio formă pentru această funcţie atât de importantă. Practic, Comitetul de reglementare al ANRE, prin deciziile pe care le ia, are un impact direct în facturile pe care oamenii le plătesc la energie şi gaze naturale şi chiar şi la energia termică. Aceste decizii pe care le ia ANRE au impact şi asupra investiţiilor în sectorul energetic, care nu se mai întâmplă de ceva vreme tocmai pentru că oamenii aceştia de la ANRE au încetat să mai ia decizii în interesul pieţei", spunea Prună. Ea atrăgea atenţia că Alexandru Stănescu nici măcar nu a fost audiat în Parlament, fiind doar "un simulacru de dezbatere". "Probabil de ruşine că se va face de râs nu l-aţi chemat în Parlament", susţinea Cristina Prună.

Cum să faci 1.136 de contracte cu statul în cinci ani. Lovitură de zile mari la Serviciul de ambulanță
Eveniment

Cum să faci 1.136 de contracte cu statul în cinci ani. Lovitură de zile mari la Serviciul de ambulanță

Cum închei 1.136 de contracte publice. Cristinel Bolobiță nu este agreat doar de primarul municipiului Iaşi. Prin firma sa fanion, Auto Trans Com SRL, Bolobiţă s-a lansat în afaceri în anul 2001. Cum închei 1.136 de contracte publice Dar s-a făcut cunoscut după 2010, datorită apropierii sale de şefii municipalităţii Paşcani. În timp, şi-a creat conexiuni în majoritatea comunelor din jurul Paşcaniului şi apoi a început să cucerească noi "teritorii" ale statului. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Astfel, din 2016 şi până în prezent, a reuşit să "marcheze" 1.136 de achiziţii publice de la instituţiile statului, în valoare totală de 21.991.094.10 lei, conform datelor de pe platforma Confidas (care preia informaţii din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vin banii europeni pentru terminalul T4 de la Aeroportul Iași
Eveniment

Vin banii europeni pentru terminalul T4 de la Aeroportul Iași

Vin banii europeni Aeroportul Iași. Cererea de finanțare din fonduri europene pentru extinderea infrastructurii aeroportuare a fost aprobată. Vin banii europeni pentru Aeroportul Iași Prima etapă, care prevede construirea unui terminal de pasageri cu o capacitate de procesare a 3,5 milioane de pasageri pe an și extinderea parcării Aeroportului Iași, va costa 80 de milioane de euro, din care 75 la sută reprezintă fonduri nerambursabile, alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Celelalte 25 de procente, respectiv 20 de milioane de euro sau 100 de milioane de lei, vor trebui acoperite de regie. Practic, aerogara trebuie să încheie un împrumut de 80 de milioane de lei, restul banilor existând deja în cont. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Duduie programarea la pașapoarte și la autorecenzare. Cel mai devreme, locuri libere în mai
Eveniment

Duduie programarea la pașapoarte și la autorecenzare. Cel mai devreme, locuri libere în mai

Programările la pașapoarte, abia din mai. La începutul săptămânii trecute, site-ul epasapoarte.ro se încăpăţâna să se încarce pe ecranele solicitanţilor de documente de călătorie. Programările la pașapoarte, abia din mai Atunci, goana după paşapoarte făcuse la la Iaşi să mai fie locuri libere doar la începutul lunii iunie, în vreme ce în cealaltă parte a ţării, în Mehedinţi, programările se făceau chiar şi pentru săptămâna în curs. Între timp, toate locurile s-au ocupat la Iaşi şi Neamţ, în vreme ce Serviciul Paşapoarte din Botoşani are locuri începând cu data de 5 mai. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei În Bacău, puteţi merge doar din iunie, iar la Suceava, doar în a doua jumătate a lunii mai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Povestea polițistului care s-a împușcat în cap lângă teiul lui Eminescu. Decepție în dragoste
Eveniment

Povestea polițistului care s-a împușcat în cap lângă teiul lui Eminescu. Decepție în dragoste

Polițist, sinucidere lângă teiul lui Eminescu. Poliţistul care a fost găsit mort în parcul Copou, la mică distanţă de Teiul lui Eminescu, s-a sinucis trăgându-şi un glonţ în cap cu un pistol Beretta, în jurul orei 4 dimineaţa. Polițist, sinucidere lângă teiul lui Eminescu Arma este recent intrată în dotarea poliţiei române. Potrivit procurorilor, camerele de supraveghere l-ar fi surprins pe acesta prin zona parcului Copou. Bărbatul era singur, ceea ce îndepărtează ipoteza vreunei crime în acest caz. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei În vârstă de 24 de ani, tânărul Andrei Axinte ar fi luat maşina de poliţie a postului Leorda, din Dorohoi, apoi ar fi furat pistolul din dotarea şefului său şi ar fi venit la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spitalul Inimii de la Iași, susținut cu fanfară pe plan local, eșuează în Parlament
Justiție

Spitalul Inimii de la Iași, susținut cu fanfară pe plan local, eșuează în Parlament

Spitalul Inimii (Iași), dărâmat în Parlament. Un proiect legislativ susţinut de toţi aleşii PSD Iaşi şi de câţiva de la USR, dar de niciun parlamentar liberal, rătăceşte prin labirintul parlamentar. Spitalul Inimii (Iași), dărâmat în Parlament Nu e singura iniţiativă "rătăcită" astfel, dar în acest caz este vorba de Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară care ar urma să fie construit la Miroslava. Proiectul constituie vârful de lance al guvernării liberale locale. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Noul spital a fost prezentat încă de la alegerile locale din 2020 drept unul cu finanţare sigură 100% prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSD și PNL, cu mințile luate de invazia din Ucraina: liberalii încalcă legea ridicând steagul Ucrainei, pesediștii promovează conspirații
Politică

PSD și PNL, cu mințile luate de invazia din Ucraina: liberalii încalcă legea ridicând steagul Ucrainei, pesediștii promovează conspirații

PSD, PNL, razna din cauza Ucrainei. La sfârşitul săptămânii trecute, puteai crede că Ucraina şi-a deschis consulat în Iași sau că preşedintele ori premierul de la Kiev vizitează sediul PNL din municipiu. PSD, PNL, razna din cauza Ucrainei Steagul galben-albastru - nu culorile PNL, ci drapelul ucrainean - fusese arborat alături de tricolorul românesc în faţa sediului PNL. Decizia a fost luată în Biroul Permanent Judeţean al filialei, deşi legea 75/1994 specifică clar condiţiile în care poate fi ridicat steagul altui stat. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Și anume: la vizite oficiale, în cadrul unor festivităţi şi reuniuni internaţionale cu participarea reprezentanţilor statului respectiv - şi numai alături de tricolor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor
Internațional

Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor. Armata rusă a bombardat din nou miercuri mai multe cartiere rezidenţiale din Kiev, a anunţat serviciul de stat pentru urgenţe (SES). Unul dintre atacuri a afectat cartierul Şevcenko, unde cel puţin două persoane au fost rănite, transmite EFE. Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor Potrivit SES, atacurile din această zonă au provocat prăbuşirea unui bloc de locuinţe de 12 etaje şi căderea altei construcţii adiacente, de nouă etaje. Unităţi de pompieri şi salvatori aflaţi în apropiere au sosit imediat la locul exploziilor şi au început să evacueze locatarii şi să îndepărteze molozul. Marţi, cel puţin patru persoane au fost ucise şi 40 salvate dintr-un imobil din cartierul Sviatocin (vest), după ce un atac aerian rus a provocat un incendiu, potrivit autorităţilor locale. Cel puţin alte două atacuri s-au soldat cu mai mulţi răniţi în oraş. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei La aproape trei săptămâni după invadarea Ucrainei, armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile atacurile şi vizează îndeosebi oraşe, unde luptele fac ravagii, precum Harkov (nord), cartiere din Kiev, Mariupol (sud) sau Mikolaiv (sud), dar şi vestul ţării. Mariupol, o catastrofă umanitară de proporții Consilierul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, a declarat miercuri că aproximativ 20.000 de civili au reuşit până acum să fugă din oraşul-port Mariupol cu maşini personale, potrivit Reuters. Supuşi bombardamentelor ruse în ultimele două săptămâni, locuitorii din Mariupol au rămas blocaţi în oraş, fără căldură, electricitate şi apă potabilă, au transmis oficiali ucraineni. Cel puţin 200.000 dintre ei au nevoie urgentă să fie evacuaţi. Totodată, serviciile de urgenţă din regiunea Harkov (est) au anunţat miercuri că, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, cel puţin 500 de locuitori ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat informaţia şi aminteşte că Rusia insistă că nu atacă civili.

Putin îi râde în nas Curții Internaționale de Justiție de la Haga: deși verdictele sunt obligatorii, Curtea nu are puteri executive să le aplice
Internațional

Putin îi râde în nas Curții Internaționale de Justiție de la Haga: deși verdictele sunt obligatorii, Curtea nu are puteri executive să le aplice

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Rușii trag de timp prefăcându-se că negociază, în timp ce omoară civili și jurnaliști. Negocierile se reiau miercuri
Internațional

Rușii trag de timp prefăcându-se că negociază, în timp ce omoară civili și jurnaliști. Negocierile se reiau miercuri

Rușii pretextează că negociază, dar omoară. "Contradicţii profunde" persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri. Rușii pretextează că negociază, dar omoară Dar un "compromis" este încă posibil, a apreciat marţi un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, relatează AFP. "Este un proces de negociere complicat şi extrem de laborios. Dar, desigur, un compromis este posibil", a spus el pe Twitter. Guvernul ucrainean începe să vadă progrese în negocierile sale cu Moscova privind încheierea invaziei Rusiei, a declarat anterior consilierul prezidenţial Ihor Zhovkva, potrivit agenţiei UNIAN, notează Reuters. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Discuţiile au devenit "mai constructive", după două zile de negocieri prin videoconferinţă. "În primele runde, Rusia nu era pregătită să ne asculte poziţia, a dat doar ultimatumuri: ca Ucraina să se predea, depuneţi armele, că preşedintele nostru ar trebui să semneze un act de capitulare", a spus Shovkva. "Acum, Rusia şi-a schimbat puţin tonul", a precizat el. Doar discuții directe Putin - Zelenski, posibil eficiente Shovkva a spus că delegaţia ucraineană este "optimistă cu precauţie", apreciind că un progres ar putea fi obţinut doar de către preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin. Delegaţiile rusă şi ucraineană au reluat marţi prin videoconferinţă negocierile în încercarea de a găsi un acord care să pună capăt războiului declanşat după invazia Rusiei în Ucraina. Kievul a transmis luni că va cere din nou Moscovei la aceste negocieri un armistiţiu imediat şi retragerea trupelor ruse, după aproape trei săptămâni de la începutul invaziei ordonate pe 24 februarie de preşedintele rus Vladimir Putin.

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina de tiruri rusești. Un al treilea, rănit serios. Cinci jurnaliști au fost uciși, toți de către ruși
Internațional

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina de tiruri rusești. Un al treilea, rănit serios. Cinci jurnaliști au fost uciși, toți de către ruși

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina. Postul american de televiziune Fox News a anunţat uciderea a doi membri ai echipei sale din Ucraina: jurnalista Oleksandra Kuvshinova, în vârstă de 24 de ani (ucisă la Horenka, în apropiere de Kiev), împreună cu colegul ei, cameramanul Pierre Zakrzewsk. Corespondentul Benjamin Hall a fost rănit, transmite DPA. Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina Potrivit informaţiilor comunicate de post, vehiculul echipei a fost vizat de focuri de armă. Kuvshinova sprijinea echipa Fox News în cercetările sale din Ucraina. "Era incredibil de talentată şi a petrecut săptămâni întregi colaborând direct cu întreaga noastră echipă de acolo, lucrând non-stop pentru a se asigura că lumea să ştie ce se întâmplă în ţara ei", a precizat postul. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Fox News confirmase anterior că Pierre Zakrzewski, cameraman în vârstă de 55 de ani, a fost ucis luni. Televiziunea americană a declarat că a aşteptat până să anunţe moartea lui Kuvshinova din consideraţie pentru familia acesteia. Nu au fost oferite alte informaţii despre starea lui Hall. A scăpat viu din Irak, Afganistan, Siria Zakrzewski avea baza la Londra şi se afla în Ucraina din februarie, a adăugat ea. "Pierre era un fotograf de război care a acoperit practic toate evenimentele internaţionale pentru Fox News, de la Irak la Afganistan, trecând prin Siria", a explicat Suzanne Scott. El primise în decembrie premiul Fox News "Eroul discret", în special pentru "rolul cheie jucat în evacuarea freelancerilor noştri afgani şi a familiilor lor după retragerea americană din Afganistan", a subliniat Suzanne Scott. Benjamin Hall, de naţionalitate britanică şi corespondent al Fox News la Departamentul de Stat, rămâne spitalizat în Ucraina, a mai precizat ea. Hall a fost rănit la picioare de schije de obuz şi plasat la terapie intensivă, a transmis luni procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova. Cinci jurnaliști au fost uciși Cinci jurnaliști au fost uciși de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Americanul Brent Renaud a fost omorât de gloanţe duminică la periferia nord-vestică a Kievului. Jurnalistul ucrainean Evgheni Sakun a murit în bombardamentul turnului de televiziune de la Kiev. Ucraineanul Viktor Dudar şi-a pierdut viaţa în timpul luptelor de lângă Nikolaiev (sud), potrivit autorităţilor ucrainene, care au numărat şi peste 30 de răniţi în rândul reprezentanţilor presei care acoperă conflictul.

Dîncu: Nu poate să meargă pe front cineva care nu a făcut armata. Au fost puse (prevederi - n.r.) nepotrivit acolo (în lege - n.r.)
Eveniment

Dîncu: Nu poate să meargă pe front cineva care nu a făcut armata. Au fost puse (prevederi - n.r.) nepotrivit acolo (în lege - n.r.)

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, luni seara, că nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit şi nu poate să meargă pe front cineva care nu a făcut armata. Dîncu a afirmat la Digi24 că s-au exagerat anumite aspecte privind un draft al unei legi care trebuia să se facă rapid pentru această situaţie de criză. Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front "Au fost exagerate câteva aspecte, precum mobilizarea celor între 18 şi 60 de ani. Nicio lege nu poate spune asta, pentru că în Constituţie şi în legile vechi ale apărării se spune că se constituie rezerva activă a României, dar asta înseamnă că oamenii lucrează la locul lor de muncă. De exemplu, poate că în momentul acela sunt o serie de componente ale legii care spun că nu poţi să plece cadrele militare în concediu sau să-şi dea demisia sau alte lucruri care ţin de această zonă. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit, chiar dacă are 20 de ani, nu poate să meargă pe front cineva care n-a făcut armata. Au fost puse nepotrivit acolo, cei care le-au pus, fără să se gândească într-un context", a spus Dîncu. De ce este nevoie de trei legi Ministrul a detaliat pachetul de trei legi ale Apărării, care privesc securitatea naţională. "Proiectul conţine trei legi importante: proiectul pentru managementul situaţiei de criză, care este o lege mai veche, dinainte de pandemie (...), starea de criză nu este definită în Constituţie şi noi n-am încercat să creăm o nouă stare. A doua componentă este legea privind cyber-security, apărarea cibernetică - vedem acum că asta este o componentă foarte importantă a ameninţărilor - este continuă şi trebuie modificată. (...) Şi mai erau modificări la Legea 446/2006 - o lege a apărării naţionale care conţine, de exemplu, mobilizarea populaţiei, mobilizarea economiei, ce face economia în timp de ipotetic război, apoi conţine reglementări foarte importante referitoare la Agenţia Rezervelor Statului şi Situaţiilor Speciale - a trebuit să facem modificări care nu ţin de securitate sau comunicare, ci pur şi simplu reguli de organizare", a explicat Dîncu. Proiectul de lege disputat, retras El a precizat că proiectul care a ajuns în presă a fost propus înainte de a fi gândit pachetul de trei legi. "Ne-am gândit să facem o lege care să vină cu situaţia aceasta de criză din acest moment, pentru că încă avem criză sanitară, criza din Ucraina şi atunci să se facă rapid un proiect pentru această situaţie de criză. Toată lumea a luat din mai multe legi, din pachetul respectiv s-au luat bucăţi (...), s-a încercat să se facă un colaj. Când am văzut acest colaj, şi l-a văzut şi premierul, au zis cu toţii , pentru că era prea făcut pe picior, şi atunci rămânem la proiectul cu cele trei legi care vor fi într-un pachet. Dar a ajuns la presă, după ce noi ne-am hotărât să-l retragem şi a început o discuţie care conţine tot felul de amănunte care sunt potenţate de războiul hibrid de acum, pe care Rusia l-a dezvoltat în ultima vreme", a mai spus Dîncu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră