duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Alex Preda

2071 articole
Alex Preda

Eveniment

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate

Mai multe relatări ale presei independente anunță pe canalul Telegram că cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul invaziei Ucrainei, anunță portalul independent de știri The Moscow Times. Potrivit site-ului de știri 7x7, cel mai recent incident a avut loc luni, în îndepărtata regiune Mordovia, unde centrul de recrutare din localitatea Zubova Polyana a fost atacat cu cocktailuri Molotov. În urma atacului au fost distruse mai multe computere și o bază de date cu recruții regiune. Drept urmare, „campania de recrutare în raioanele locale a fost pusă în pauză”, a informat publicația iStories. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul războiului din Ucraina În luna martie, povești asemănătoare s-au petrecut în regiunile Voronezh, Sverdlovsk și Ivanovo, unde locuitorii au atacat tot cu cocktailuri Molotov birourile de înrolare militare locale. Atacatorii au fost reținuți ulterior la Sverdlovsk și Ivanovo și au spus că au încercat să perturbe campania de recrutare în semn de protest față de războiul Rusiei din Ucraina. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, un tânăr de 21 de ani a incendiat biroul de înrolare din orașul Luhovici, situat în regiunea Moscovei. El a spus că vrea să distrugă arhivele pentru a preveni mobilizarea. Toți cei care au fost reținuți pentru astfel de atacuri se confruntă cu acuzații penale, acuzațiile fiind multiple, de la daune materiale și pânăla tentativă de omor sau terorism. Moscova face orice ca să oprească protestele anti-război Autoritățile de la Moscova au făcut tot ce este posibil pentru restrângere protestelor împotriva războiului din Ucraina. Este vorba inclusiv de înăsprirea legislației care incriminează răspândirea de informații „false” despre acțiunile armatei. La începutul lunii aprilie, Rusia a lansat campania de recrutare de primăvară urmărind să înroleze 134.500 de bărbați pentru forțele sale armate până pe 15 iulie. Armata rusă ține două astfel de sesiuni anuale de înrolare, una primăvara și una toamna, când recrutează bărbați eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani pentru a servi timp de un an în forțele armate.

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate
După ce a luat distanță de patriarhul moscovit Kirill, mitropolitul ucrainean Onufrie vrea să scoată răniții și morții de la Azovstal în ziua de Paști
Internațional

După ce a luat distanță de patriarhul moscovit Kirill, mitropolitul ucrainean Onufrie vrea să scoată răniții și morții de la Azovstal în ziua de Paști

Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști. Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei şi care s-a disociat de patriarhul Kirill, un susţinător al preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat vineri că pregăteşte o procesiune religioasă de Paşti pentru evacuarea civililor şi soldaţilor ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, relatează AFP. Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști Biserica "este pregătită să organizeze o procesiune dinspre Orihov, în regiunea Zaporojie, către uzina Azovstal din Mariupol pentru a aduce un ajutor de urgenţă şi a evacua civilii. Această procesiune ar putea de asemenea să contribuie la evacuarea militarilor răniţi şi recuperarea corpurilor" celor ucişi, a declarat mitropolitul Onufrie. Acesta este liderul Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Moscovei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Onufrie a cerut o încetare a focului la Mariupol şi în împrejurimi, precum şi stabilirea unui culoar umanitar pentru procesiunea din Vinerea Mare. Ortodocşii ucraineni sunt împărţiţi între Biserica Ortodoxă aflată sub Patriarhia Moscovei şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei formată în urma unirii Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Kievului cu Biserica Ortodoxă autocefală ucraineană şi recunoscută în 2019 de Patriarhia de Constantinopol. Schismă între Kirill și Onufrie După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei s-a distanţat de patriarhul Moscovei, Kirill. Acesta din urmă i-a descris pe opozanţii Rusiei în Ucraina drept "forţe ale răului", în timp ce mitropolitul Onufrie şi-a îndemnat fidelii să susţină armata ucraineană. Guvernul ucrainean încearcă să obţină evacuarea civililor şi a celor circa 400-500 de soldaţi ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului Azovstal, ultimul punct major de rezistenţă al armatei ucrainene în oraşul Mariupol. Rusia s-a declarat de acord cu această evacuare, dar cere însă ca soldaţii ucraineni care s-au baricadat în acel vast complex metalurgic să depună armele, solicitare refuzată de Kiev.

Secretarul general al ONU, la Moscova și Kiev la 60 de zile de la invadarea Ucrainei
Internațional

Secretarul general al ONU, la Moscova și Kiev la 60 de zile de la invadarea Ucrainei

Liderul ONU, la Moscova și Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va vizita săptămâna viitoare Rusia, unde va fi primit de Vladimir Putin, iar două zile mai târziu va merge în Ucraina, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP. Liderul ONU, la Moscova și Kiev "Marţi, 26 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va sosi la Moscova pentru discuţii cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. El va fi primit şi de preşedintele Vladimir Putin", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ONU a confirmat ulterior această vizită, care va marca prima întâlnire dintre Antonio Guterres şi Vladimir Putin de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Şeful ONU va vizita apoi Ucraina unde "va avea o întâlnire cu ministrul de externe Dmitro Kuleba şi va fi primit de preşedintele Volodimir Zelenski la 28 aprilie", a anunţat Organizaţia într-un comunicat. De asemenea, Antonio Guterres intenţionează să se întâlnească la faţa locului cu echipele agenţiilor ONU "pentru a discuta despre o consolidare a ajutorului umanitar destinat ucrainenilor". Antonio Guterres le-a trimis marţi scrisori preşedintelui Putin şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cerând să fie primit la Moscova şi Kiev. ONU, irelevantă în criza ucraineană De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina la 24 februarie, ONU a fost marginalizată în conflict, printre altele din cauza rupturii provocate de această criză între cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, din care Moscova face parte împreună cu Washington, Paris, Londra şi Beijing. De când Antonio Guterres a afirmat că Rusia încalcă Carta ONU prin trimiterea de trupe în Ucraina, preşedintele rus a declinat orice contact cu şeful ONU, refuzând să discute cu acesta la telefon. Antonio Guterres a avut, de asemenea, puţine contacte cu preşedintele ucrainean, cu care a purtat o singură convorbire telefonică, la 26 februarie. Marţi, el a denunţat noua ofensivă rusă în estul Ucrainei şi a cerut ambelor părţi să înceteze lupta pentru o "pauză umanitară" de patru zile cu ocazia Paştelui ortodox.

Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod "inteligent" de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României
Internațional

Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod "inteligent" de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent". Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă". România a ajutat militar Ucraina, "inteligent" "Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu. El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba. Legat de un eventual ajutor cu armament pentru Ucraina, Bogdan Aurescu a afirmat: "Lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că se cuvine să vorbim în spaţiul public despre aceste lucruri". "România şi-a arătat adevărata faţă, de prieten" "Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba. El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune . (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe. Războiul este momentul adevărului, a declarat, vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, adăugând că, în acest context, "România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten". Kuleba: "Nu vom uita niciodată" Kuleba, aflat în vizită la Bucureşti, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă şi a avut convorbiri cu ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu. "Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata faţă a cuiva, iar România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu doar a vorbit, ci a şi acţionat. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Nu vom uita niciodată", a afirmat şeful diplomaţiei de la Kiev, în conferinţa de presă comună cu Aurescu. El a adăugat că Ucraina va învinge. "Nu vă îndoiţi, vom câştiga, dar pentru a reuşi cât mai curând trebuie să cooperăm cât mai repede, pe toate palierele", a subliniat Dmitro Kuleba. 800.000 de ucraineni au intrat în România "Ucraina trebuie să câştige acest război şi sunt convins că îl va câştiga", a declarat şi ministrul Aurescu. El a adăugat că toţi ucrainenii ucişi "sunt fraţii şi surorile noastre, părinţii şi copiii noştri". Aurescu a menţionat sprijinul acordat de România în investigaţia din Ucraina a Curţii Penale Internaţionale. Până în prezent, au intrat pe teritoriul României aproximativ 800.000 de ucraineni care fugeau de război, a informat ministrul Aurescu, care a precizat că a discutat cu omologul său de la Kiev despre deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două ţări. Bătălia finală pentru Europa Ministrul român de Externe a afirmat că, în perspectiva aderării Ucrainei, Uniunea Europeană "trebuie să arate viziune, să arate curaj". "De fiecare dată când preşedintele Putin încearcă să oprească Ucraina din dezvoltare, din procesul de integrare europeană, nu face decât să grăbească aceste procese", a subliniat Dmitro Kuleba. El a completat că ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar "o nouă încercare a Rusiei de a-şi menţine influenţa în regiune sau de a opri Ucraina". "Este bătălia finală, bătălia finală pentru dreptul tuturor naţiunilor europene (...) de a trăi în pace, prosperitate, ca parte a unei Europe libere. Nu am îndoieli că vom câştiga. Ucraina va câştiga", a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Kiev. Securitate comună la Marea Neagră Kuleba a mai transmis că, pentru a câştiga cât mai devreme, ţara sa are nevoie de sprijin de la parteneri. "Felicit Guvernul României, care a avut o politică inteligentă de la începutul agresiunii, pentru a fi alături de Ucraina. Toţi împărţim Marea Neagră. Acest război are legătură şi cu viitorul regiunii Mării Negre. Securitatea noastră este securitatea dumneavoastră. Ne ajutaţi pe noi, dar vă ajutaţi şi pe dumneavoastră. Daţi-ne tot ce avem nevoie pentru a lupta şi pentru a câştiga", a subliniat el. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război între Rusia şi Ucraina nu trebuie să fie "naivi", a spus Dmitro Kuleba. "Noi, în Europa Centrală şi de Est nu suntem naivi, noi ştim istorie", a completat el. Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit României că a primit cetăţeni din ţara sa care au fugit de război. "Aceşti oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război. Faptul că i-aţi primit i-a salvat", a punctat el.

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia
Eveniment

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia

Norvegia crește producția de gaze naturale, deși în urmă cu o lună premierul Jonas Gahr Støre anunțase că este imposibil acest lucru pe termen scurt. La începutul lunii martie premierul norvegian anunțase că țara sa „produce deja la capacitate maximă și nu poate majora livrările”. „Guvernul este în contact cu companiile însărcinate cu producția și exportul prin gazoducte și acestea livrează, în prezent, capacitate maximă”, spunea Gahr Støre. „Nu putem lua o decizie de a majora de pe o zi pe alta deoarece producția este la maximum”, a adăugat premierul norvegian. Și totuși, Norvegia crește producția de gaze naturale Și cu toate acestea, în luna martie, Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Regatul nordic, care este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, și-a crescut producția de gaze naturale cu 6% în martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform Direcției Norvegiane de Petrol (NPD), este vorba de o creștere cu 6,3% peste ce se prognozase anterior. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Conform analistei Tsvetana Paraskova de la oilprice.com, gazul din Norvegia a fost la mare căutare în Europa, încă din toamna anului trecut, când criza energetică de pe continent a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale și la electricitate. Efort maxim pentru a crește producția de gaze pentru Europa Norvegia nu este membră UE, însă este un aliat al blocului comunitar și se regăsește pe lista așa-numitor „națiunilor neprietenoase” a lui Vladimir Putin. Tocmai de aceea, în plin conflict ucrainean, a făcut eforturi considerabile pentru creșterea cât mai mult posibil a ofertei de gaze naturale pentru a regla piața energetică europeană. La doar trei săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, cea mai mare companie energetică norvegiană, Equinor a declarat că, împreună cu partenerii săi și autoritățile locale, va face eforturi considerabile pentru a acoperi cererea de gaze naturale din Europa. În urmă cu o lună, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, nu credea că țara sa poate crește rapid producția de gaze naturale pentru a contracara dependența continentului european de gazul rusesc - Foto: Flickr Mai mult, ministerul Petrolului și Energiei din Norvegia i-a aprobat companiei Equinor o creștere în lunile de vară a producției și a exporturilor în trei dintre cele mai importante zăcăminte de gaze: Troll, Oseberg și Heidrun. Norvegia extrage gaz la capacitate maximă Kjetil Hove, vicepreședinte executiv, Exploration & Production Norway, declara la mijlocul lunii martie că se pune accent pe menținerea unor operațiuni sigure și eficiente în instalațiile norvegiene pentru a rămâne un furnizor de încredere de energie pentru piețele din Europa într-o situație extrem de provocatoare. „În dialog strâns cu autoritățile și partenerii noștri, luăm acum la măsuri pentru a menține nivelul ridicat de producție din iarnă”, a spus Kjetil Hove. Mai mult, Equinor intenționează să repornească instalația Hammerfest LNG pe 17 mai, după ce un incendiu izbucnit în septembrie 2020 a închis facilitatea. În ianuarie 2022, compania amânase data de repornire, stabilită pentru sfârșitul lunii martie, până la mijlocul lunii mai, din cauza tendinței de creștere a numărului de infecții cu virusul Omicron înregistrată la începutul acestui an. Magnus Frantzen Eidsvold, purtătorul de cuvânt al Equinor a confirmat de curând pentru publicația Barents Observer că data de repornire a Hammerfest LNG din 17 mai. Norvegia asigură 20% din gazul pentru piața europeană Norvegia este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei, după Rusia. Grație imenselor zăcăminte offshore, regatul scandinav acoperă în prezent circa 20% din consumul european de gaze naturale, față de 45% în cazul Rusiei. Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020. Previziunile arătau că această cifră va creşte progresiv, până la 4,33 milioane barili echivalent petrol pe zi, în 2024. Și cu toate acestea, în luna martie Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Un gazoduct, Baltic Pipe, care va lega Norvegia de Polonia, via Danemarca, este în prezent aproape terminat, urmând a fi gata spre sfârșitul anului. Această conductă va permite aprovizionare cu 10 miliarde de metri cubi de gaze spre Polonia în fiecare an, ceea ce înseamnă jumătate din consumul acestei țări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda România, spre exemplu, consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, 80% dintre acestea provenind din producția proprie. Totuși, în următorii ani consumul ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice. Însă România este și al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cu rezerve dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi.

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina. Postarea a fost șteasă ulterior
Eveniment

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina. Postarea a fost șteasă ulterior

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse. Publicația Readovka a publicat pe rețeaua de socializare VKontakte un bilanț al pierderilor trupelor Moscovei în Ucraina, anunțând peste 20.000 de morți și dispăruți. Postarea a fost ștearsă la câteva minute după publicare. Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina Readovka a anunțat pe VKontakte, că Ministerul rus al Apărării a transmis, în cadrul unui "briefing restrâns", că a pierdut 13.414 soldați în Ucraina, plus alți 7.000 care sunt dați dispăruți. Aceeași postare în limba rusă anunța și că la bordul navei Moskva au murit 116 marinari și mai mult de 100 sunt încă dați dispăruți. Cu toate că postarea a fost ștearsă aproape imediat, a foist de ajuns pentru ca mulți utilizatori ai rețelei să o remarce, să facă o captură și să o distribuie pe alte rețele. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Kevin Rothrock, redactorul șef al publicației Medusa, foarte cunoscută pentru anchetele contra puterii de la Kremlin, spune într-o postare pe Twitter că bilanțul publicat de Readovka se aseamănă cu o altă postare "accidentală" apărută în Social Media în urmă cu ceva vreme. Și Komsomolskaia Pravda a publicat un bilanț asemănător Este vorba despre tabloidul Komsomolskaia Pravda care, acum o lună, anunța 9800 de victime în rândul armatei Moscovei în operațiunea din Ucraina. In a now deleted VK post, the pro-Kremlin media outlet Readovka claims that Russia’s Defense Ministry stated at a “closed briefing” that it’s lost 13,414 soldiers in Ukraine *plus* another 7,000 who are missing. 116 sailors killed aboard the Moskva, with 100+ still missing. pic.twitter.com/jHx7lZi9WA— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) April 22, 2022 Ca și în cazul publicației Readovka, Komsomolskaia Pravda a șters postarea și a anunțat că site-ul i-a fost spart de hackeri. Chiar și cu aceste explicații, publicația a fost somată de autorități să explice de ce a publicat un astfel de bilanț. Cifrele din Readovka, apropiate de cele anunțate de ucraineni O altă remarcă este apropierea dintre numărul victimelor în rândul armatei Rusiei din aceste rapoarte publicate "accidental" de diverse publicații care susțin puterea de la Moscova și cifrele date publicității de către armata ucraineană. Ultimul bilanțul de vineri dimineață al oficialilor de la Kiev vorbește despre faptul că rușii au pierdut circa 21.200 de soldați în timpul invaziei.

Moscovit arestat și amendat pentru că purta pantofi sport în albastru și galben, culorile Ucrainei
Internațional

Moscovit arestat și amendat pentru că purta pantofi sport în albastru și galben, culorile Ucrainei

Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri. Un cetățean rus a fost arestat și, ulterior, amendat cu 10.000 de ruble pentru că ar fi fost "agitator" pro-ucrainean. Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri Forțele de ordine au tras această concluzie pentru că bărbatul purta, la momentul arestării, pantofi sport în culorile albastru și galben, care se regăsesc și pe steagul ucrainean. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Potrivit avocatului cetățeanului rus, acesta din urmă se îndrepta spre un mall, pentru cumpărături, înainte de a fi reținut și escortat la secția de poliție, arată Insider.

Adrian Câciu: Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat. Va urma o perioadă complicată, dar nu se pune problema înghețării salariilor
Eveniment

Adrian Câciu: Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat. Va urma o perioadă complicată, dar nu se pune problema înghețării salariilor

Adrian Câciu spune că inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat iniţial, dar că această creștere are o componentă puternică de inflaţie importată. România nu va cere ajutorul FMI, precizând că are la dispoziţie mulţi bani din partea Uniunii Europene şi că nu trebuie decât să îi cheltuie. “Nu este cazul să cerem ajutorul FMI. FMI acordă asistenţă tehnică şi pe sistemul fiscal, reforma fiscală, a fost şi vizita FMI pentru ceea ce înseamnă evaluarea pe articolul 4, ştiţi că suntem în fiecare an evaluaţi. Nu este cazul. Nu este cazul deşi toate instituţiile financiare au spus dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziţie, cum şi Banca Mondială anunţă un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt în dificultate, Fondul Monetar la fel, nu este cazul. Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat România, deocamdată, are foarte mulţi bani la dispoziţie din partea Uniunii Europene şi nu are decât să-i cheltuie. Atât trebuie să facă, să găsească soluţia să absoarbă fondurile europene. Sunt banii care sunt vin din exerciţiul financiar în derulare care pot să ţină România pe următorii doi ani fără probleme”, aspus ministrul Finanţelor. Despre inflație, Adrian Câciu a spus că a crescut mult mai mult decât s-a prognozat inițial și că o componentă a creșterilor de prețuri a fost importată dacă din alte țări foarte dezvoltate din punct de vedere economic, care au ajuns și ele la inflații istorice. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii ”Nu mă refer doar la Statele Unite sau Marea Britanie. Mă refer la Olanda unde inflația a crescut cu 65%, de la 7,3% la 11,9%. Deci sunt componente care vin ca șoc extern. Este un puseu inflaționist extern. Soluția la aceste lucruri este să reduci dependența de importuri ca să poți să-ți ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate, acest puseu inflaționist care, la bază are criza prețurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxului de comerț cu petrol, distorsionarea unor lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară”, a declarat Adrian Câciu. Una dintre soluțiile la criza actuală este creșterea producției Ministrul Finanțelor spune că una dintre soluțiile care ar funcționa eficient în situația actuală va fi mărirea producției, pentru a crește oferta și a echilibra cererea. ”Producție mai mare înseamnă ofertă mai mare. Dacă vrem să avem scăderi de prețuri trebuie să avem ofertă mai mare. Și la energie este aceeași soluție: investiții în energie, ca să avem ofertă mai mare și să putem avea prețuri mai mici”, explică Adrian Câciu. Ministrul român al Finanțelor este, totuși, un optimist și vede economia crescând în 2022 cu 4%. E mai optimist chiar și decât agențiile internaționale de rating care prevăd o creștere de economică în România în jur 2,1%. Fondul Monetar Internațional a tăiat prognoza de creștere a economiei românești la 2,2% în acest an, după ce estima în urmă cu șase luni o apreciere cu 4,8% a Produsului Intern Brut. Legea responsabilității fiscale ar trebui privită nuanțat Datoria publică nu îi provoacă nicio neliniște ministrului român al finanțelor. El nu anticipează o deteriorare masivă și a explicat că recenta creștere a datoriei publice cu peste 50% este ”temporară și s-a datorat împrumutului din PNNR”. Adrian Câciu a spus că aprecierea cheltuielilor de apărare și a celor pentru sectorul energetic, considerate ca fiind esențiale de Comisia Europeană, vor fi susținute prin emisiuni de bonduri și împrumuturi ”care se vor face prin investiții în aceste sectoare”. Despre Legea responsabilității fiscale, care obligă guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB, ministrul Finanțelor spune că ar trebui privită nuanțat. El consideră că acele cheltuieli, foarte necesare pentru investiții, ar trebui să fie scăzute din evaluarea datoriei, conform legii. ”Nu este cazul să discutăm de înghețări de salarii în acest moment. Evident putem discuta de o prudență bugetară”, a explicat Adrian Câciu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în ianuarie datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie a urcat la 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei).

Banca Mondială are previziuni sumbre. "Creștere uriașă" a prețurilor la alimente din cauza "catastrofei umanitare" din Ucraina
Eveniment

Banca Mondială are previziuni sumbre. "Creștere uriașă" a prețurilor la alimente din cauza "catastrofei umanitare" din Ucraina

Banca Mondială are previziuni sumbre. Președintele instituției avertizează că lumea se confruntă cu o „catastrofă umană” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. În plus, ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care i-ar afecta cel mai mult pe cei foarte săraci. David Malpass (foto), președintele Băncii Mondiale a spus într-un interviu acordat postului britanic BBC, că aprecierile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică pentru guverne, care nu pot face nimic în privinţa asta. „Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privința asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) și văd prețurile crescând”, a spus el. Banca Mondială are previziuni sumbre: creștere de 37% a prețurilor la alimente Banca Mondială spune că anul acesta s-ar putea înregistra o creștere „uriașă” de 37% a prețurilor la alimente, iar efectele cele mai mari vor fi resimțite, în primul rând, de către cei săraci care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru alte cheltuieli importante, cum ar fi școala. De aceea această criză este nedreaptă. Îi lovește cel mai tare pe cei mai săraci. Așa a fost valabil și în cazul pandemiei de Covid", a explicat Malpass. Președintele Băncii Mondiale (BM) spună că așteptatele creșteri ale prețurilor sunt ample și profunde și „afectează alimentele de toate felurile de la uleiuri și până la cerealele”. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state David Malpass spune că este suficientă hrană pentru a hrăni pe toată lumea, stocurile globale fiind la niveluri istorice, însă va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie. Președintele BM spune însă că subvenționarea producției sau plafonarea prețurilor la produsele agricole nu va fi o soluție eficientă. În schimb, el susține că accentul ar trebui să se pună pe creșterea livrărilor de îngrășăminte și alimente în întreaga lume, și pe asistență direcționată către tările sărace. Economiile emergente vor avea mari probleme dacă nu li se restructurează datoriile David Malpass avertizează că, de fapt, trecem printr-o „criză în cadrul unei alte crize”, care decurge de o incapacitate a țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile din cauza pandemiei, care vine pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. „Aceasta este o perspectivă foarte reală. Se întâmplă în unele țări, nu știm cât de departe va ajunge. Până la 60% dintre cele mai sărace țări în acest moment sunt fie în dificultate, fie cu risc mare de îndatorare”, a explicat el. „Trebuie să ne îngrijoreze o criză a datoriilor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să acționăm din pentru a reduce povara pentru țările care au datorii nesustenabile. Cu cât se amână mai mult asta, cu atât va fi mai rău”, a adăugat David Malpass. Recunoașterea de către președintele Băncii Mondiale ca existenței unei probleme reale a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare este foarte foarte importantă. Combinația dintre datorii masive din cauza pandemiei cu rate ale dobânzilor în creștere și prețuri în creștere este cu una cu adevărat toxică pentru orice economie. Principalii creditori nu prea vor să se așeze la masă pentru a discuta restructurarea datoriilor La reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale țările bogate au încercat să dea asigurări clare economiilor emergente că nu vor trebui să se îngrijoreze cu privire la împrumuturi existente și că vor putea angaja cheltuieli să ducă la oprirea pandemiei. Acum, însă, economiile emergente se întreabă dacă aceste datorii record vor fi anulate. Deja, la nivel global se fac încercări pentru organizarea un așa numit „jubileu al datoriilor din pandemie” la care să fie prezenți principalii creditori. Însă, până acum, este doar tăcere din partea creditorilor din țările bogate. În plus, bancherii cărora li se datorează aceste sume nu sunt doar din Occident. Chinei, de exemplu, i se datorează la fel de mulți bani ca tuturor creditorilor occidentali la un loc (așa numitul Grup de la Paris). Cum va răspunde China la solicitările de clemență privind rambursarea împrumuturilor? David Malpass spune că „are reguli diferite, cum ar fi clauzele de confidențialitate în contracte care fac foarte dificilă restructurarea acestor datorii” Războiul din Ucraina a provocat șocuri pe piețele de cereale Și nu numai Banca Mondială are previziuni sumbre. La începutul acestei luni, Organizația Națiunilor Unite a declarat că războiul din Ucraina a dus la un „salt uriaș” al prețurilor la alimente, acestea atingând valori-record în luna martie. Războiul a întrerupt, de exemplu, livrările de ulei de floarea soarelui din Ucraina, care este cel mai mare exportator al acestui produs la nivel global. Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb. ONU a spus că „războiul din regiunea Mării Negre a răspândit efectiv șocuri pe piețele pentru cereale de bază și uleiuri vegetale”. Indicele ONU al prețurilor la alimente, care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din lume - măsoară prețurile medii la cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr. Potrivit acestui indice, prețurile la alimente la nivel global sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, după ce au înregistrat o creștere cu aproape 13% în luna martie, după un alt record în februarie. Potrivit indicelui ONU, prețurile mărfurilor alimentare erau deja la cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani, chiar înainte de războiul în Ucraina, în special din cauza problemelor legate de recolta globală.

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina
Internațional

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului au început tot mai mult să se teamă că invazia a fost o greșeală catastrofală – dar spun că președintele rus nu va ceda și că nu este în pericol de a pierde puterea, anunță Bloomberg într-o amplă analiză. La aproape opt săptămâni după ce Vladimir Putin și-a trimis trupele în Ucraina, pierderile militare în creștere și izolarea internațională fără precedent cu care se confruntă Rusia, îi fac pe pe din ce în ce mai mulți dintre apropiații cercului puterii de la Kremlin să fie alarmați și să se întrebe dacă decizia de a intra în acest război nu a fost una greșită Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați Numărul criticilor de la vârful puterii sunt destul de puțini, însă este vorba despre înalți funcționari de stat. Bloomberg vorbește despre zece astfel de persoane care cunosc foarte bine situația, care au vorbit sub protecția anonimatului de teama unor represalii. Toți au declarat că nu văd nicio șansă ca președintele rus să-și schimbe politica din ultimele luni și că nu văd vreo posibilitate ca Putin să întâmpine probleme interne care să ducă la schimbarea acestuia. Conform surselor, Vladimir Putin a început să ia decizii, aproape exclusiv, într-un cerc restrâns din care fac parte doar consilieri cu o viziune dură, apropiată de cea a liderului de la Moscova. Mai mult, a respins, de mai multe ori, încercările altor oficiali de a-l avertiza asupra costurilor economice și politice foarte mari pe care începe să le implice războiul din Ucraina. Mai mult, unele dintre sursele anonime citate au spus că este din ce în ce mai plauzibilă teama exprimată de oficialii serviciilor de informații americane că Putin ar putea recurge la o utilizare limitată a armelor nucleare dacă se va confrunta cu un eșec în campania din Ucraina pe care el o consideră ca fiind o misiunea istorică. Stabilitate economică suprarealistă după sancțiunile Occidentului Cu siguranță, mare parte din elita Rusiei sprijină pentru războiul lui Putin, tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului îmbrățișând atât în public, cât și în privat, narațiunea Kremlinului conform căreia conflictul cu Occidentul este inevitabil și că economia se va adapta la sancțiunile radicale impuse de SUA și aliații săi. Și la nivelul populației sprijinul pentru politica lui Putin rămâne unul consistent, deoarece șocul inițial și perturbarea sancțiunilor au făcut loc unui fel de stabilitate suprarealistă în Rusia. Totuși, din ce în ce mai mulți oameni din interior au ajuns să creadă că angajamentul „țarului de la Kremlin” de a continua invazia va condamna Rusia la ani de izolare și tensiuni sporite care îi vor lăsa economia paralizată, securitatea compromisă și influența sa globală distrusă. Reacția Occidentului i-a surprins pe mulți de la Kremlin Câțiva oligarhi au făcut deja declarații voalate care au pus la îndoială strategia Kremlinului, însă mulți oameni puternici din sistem se tem de represiunea din ce în ce mai mare împotriva disidenței față de linia Moscovei. Mulți actori importanți de la Kremlin au fost surprinși de viteza și amploarea răspunsului din partea SUA și a aliaților săi, cu sancțiuni care îngheață jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari ale băncii centrale a Rusiei. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state În plus, companiile străine care au renunțat la zeci de ani de investiții pentru a închide operațiunile aproape peste noapte, dar și extinderea sprijinul militar acordat Kievului au completat acest tablou care a șocat efectiv mulți oameni de decizie din jurul lui Putin. Potrivit unor persoane familiare cu situația, mai mulți înalți oficiali de la Moscova au încercat de mai multe ori să-i explice președintelui rus că impactul economic al sancțiunilor va fi devastator și că va șterge cele două decenii de creștere și standarde de viață mai ridicate pe care Putin le-a oferit în timpul guvernării sale. Putin este încrezător că populația îl susține Putin a respins însă avertismentele, spunând că, în timp ce Rusia va plăti un cost uriaș, Occidentul nu i-a lăsat altă alternativă decât să poarte război, au spus sursele citate. Public, Putin spune că „blitzkrieg-ul economic” a eșuat și economia se va adapta. „Președintele rămâne încrezător că populația îl susține, că rușii sunt pregătiți să îndure ani de sacrificii pentru viziunea sa despre măreția națională”, au spus sursele citate. Cu ajutorul unui control dur, rubla și-a recuperat „pe hârtie” majoritatea pierderilor inițiale și, în timp ce inflația a crescut, perturbările economice rămân relativ limitate până acum. Putin este hotărât să continue lupta, chiar dacă Kremlinul a trebuit să-și reducă ambițiile de la o preluare rapidă și radicală a unei mari părți a Ucrainei, la o luptă obositoare pentru Donbas. Conform acelorași surse, dacă Rusia s-ar mulțumi cu mai puțin țara ar rămâne fără speranță și va fi vulnerabilă și slabă în fața amenințării percepute ca venind din partea SUA și a aliaților săi. Cercul decizional al lui Putin, din ce în ce mai restrâns Potrivit informațiilor primite de două persoane din cercul puterii de la Moscova care au ținut să rămână anonime, citate de Bloomberg, în săptămânile de după începutul invaziei, contactele și cercul de consilieri al lui Putin s-a restrâns și mai mult față de grupul și așa scăzut de persoane cu o viziune dură pe care l-a consultat în mod regulat înainte de conflict. Decizia de invadare ar fi fost luată de Putin și de câțiva consilieri apropiați care i-ar fi cuprins pe ministrul Apărării Serghei Șoigu, șeful Statului Major General Valery Gerasimov și Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitării de a comenta pe acest subiect. Pericolul folosirii armelor nucleare în Ucraina, din ce în ce mai mare Întrebat în mod repetat, într-un interviu acordat marți, dacă Rusia ar putea folosi arme nucleare în Ucraina, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, nu a dat un răspuns direct. Mai mult, criticii nu văd niciun semn că Putin este pregătit să ia în considerare întreruperea invaziei, având în vedere pierderile, sau să facă concesiile serioase necesare pentru a ajunge la o încetare a focului. Având în vedere dominația sa totală asupra sistemului politic din Rusia, putem spune fără a greși că viziunile alternative prind rădăcini doar în privat. Conform informațiilor obținute de Bloomberg din interior calculele greșite ale Kremlinului din primele zile ale ofensivei au fost determinate de informațiile limitate la care au avut acces ceea ce i-a determinat să parieze pe un sprijin mai larg în rândul trupelor și oficialilor ucraineni, precum și pe un progres militar mai rapid În plus, Vladimir Putin l-a subestimat și pe Volodimir Zelenski, percepându-l inițial ca fiind un lider slab. Roman Abramovici l-a sfătuit pe Putin să nu îl desconsidere pe Zelenski De exemplu, mai multe persoane care au asistat la discuții spun că Roman Abramovici, miliardarul care a ajutat în negocierile eșuate de pace de până acum, a fost nevoit să facă eforturi mari pentru a-l convinge pe Putin că președintele ucrainean, un fost actor de comedie, nu va fugi din țară odată ce va începe invazia. Miliardarul Roman Abramovici a fost implicat în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina - Foto: Wikimedia Commons Potrivit lui Andrei Soldatov, expert în serviciile de securitate ruse, în interiorul Serviciului Federal de Securitate - FSB (succesorul vechiului KGB), frustrarea față de eșecul invaziei de până acum este în creștere. Surse din interior au declarat pentru Bloomberg că mulți din cadrul FSB se așteptau ca luptele să nu dureze mai mult de câteva săptămâni. Doar un singur înalt oficial s-a rupt până acum într-un mod public de Kremlin din cauza invaziei. Este vorba despre Anatoly Chubais, arhitectul nepopular al privatizărilor din Rusia anilor 1990. El a părăsit efectiv țara, iar Vladimir Putin l-a îndepărtat din funcție. Ești din conducere și părăsești Rusia, ești trădător Potrivit surselor din interior, altora care au încercat să demisioneze – inclusiv șefa băncii centrale, Elvira Nabiullina – li s-a spus că trebuie să rămână pentru a ajuta la gestionarea efectelor economice. Aceleași surse au declarat că, mai mult, unii oficiali de rang inferior au cerut chiar să fie transferați la locuri de muncă care nu au legătură cu elaborarea politicilor. Pe cei care au plecat din Rusia, înalt-oficialii de la Kremlin i-a calificat, pur și simplu, drept „trădători”. Printre oligarhii care și-au văzut iahturile, proprietățile și alte bunuri confiscate în temeiul sancțiunilor impuse de SUA și aliații săi, există câțiva care au criticat războiul - deși fără a-l menționa pe Vladimir Putin. Oleg Deripaska este primul oligarh care a spus că războiul din Ucraina este o nebunie - Foto: Flickr Oleg Deripaska , supranumit și „magnatul metalelor”, a spus la sfârșitul lunii martie că războiul este pur și simplu o„nebunie”. El a susținut că s-ar fi putut încheia „cu trei săptămâni în urmă printr-o negociere rezonabilă”. Deripaska a avertizat însă că luptele ar putea continua „încă câțiva ani”. Unii membrii din elita moscovită au susținut chiar o linie și mai dură. După ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apărat o prezentatoare de televiziune proeminentă care a părăsit țara în zilele de după invazie, liderul cecen Ramzan Kadyrov - ale cărui trupe luptă în Ucraina - l-a acuzat pe Peskov de lipsă de patriotism. „Putin și-a construit regimul în principal pe sprijinul populației, ceea ce i-a oferit mijloacele necesare de a controla elita”, a declarat pentru Bloomberg consultantul politic al R.Politik, Tatiana Stanovaya. „Nu există loc pentru dezacord sau pentru alte discuții. Toată lumea trebuie doar să se descurce și să pună în aplicare ordinele președintelui și, atâta timp cât Putin ține situația sub control, oamenii îl vor urma fără ezitare”, a încheiat Stanovaya.

Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii
Internațional

Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Putin și Biden, confruntare în Ucraina. Statele Unite văd în actuala activitate militară a Rusiei în estul Ucrainei doar preludiul unei ofensive mai largi, a declarat marţi un responsabil al Pentagonului, potrivit Reuters şi CNN. Putin și Biden, confruntare în Ucraina Conform acestuia, Rusia continuă să-şi suplimenteze forţele pentru ofensiva în Donbas, unde a adus în ultimele 24 de ore încă două grupuri tactice la nivel de batalion (BTG), numărul acestora ajungând astfel la 78. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari. Pentru această ofensivă Rusia dispune de circa 75% din forţa de luptă disponibilă înaintea invaziei lansate pe 24 februarie, a apreciat oficialul Pentagonului. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state Potrivit declaraţiilor date de oficiali ucraineni, Rusia a lansat deja "Bătălia pentru Donbas", începută în noaptea de luni spre marţi cu baraje masive de artilerie şi rachete trase asupra poziţiilor ucrainene pe toată lungimea liniei frontului din estul Ucrainei. Se pregătesc acțiuni militare de amploare Totuşi, conform evaluării descrise de reprezentantul Pentagonului, Statele Unite au observat doar "operaţiuni ofensive limitate" desfăşurate de Rusia în sud-vestul provinciei Doneţk şi la sud de oraşul ucrainean Izium, care constau în "mişcări de trupe terestre (...) susţinute, desigur, de unele bombardamente de la distanţă, majoritatea cu artileria", acţiuni care ar putea fi mai degrabă "preludiu al unor operaţiuni ofensive mai extinse". De asemenea, adaugă acelaşi oficial american, Rusia încă desfăşoară operaţiuni de ''shaping'', adică acţiuni de pregătire a câmpului de luptă, şi pune la punct logistica şi celelalte elemente de susţinere ale ofensivei, toate acestea fiind puncte slabe care au contribuit la eşecul ofensivei anterioare asupra Kievului şi nordului Ucrainei. Mariupol încă rezistă Oficialul Pentagonului a mai spus că SUA lucrează "contracronometru" pentru a transfera arme Ucrainei, iar în următoarele 24 de ore şapte avioane încărcate cu echipamente militare americane destinate armatei ucrainene vor decola spre Europa. După eşecul încercării de cucerire a Kievului, trupele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene şi din nordul Ucrainei, concentrându-se în prezent pe o mare ofensivă în estul Ucrainei pentru ocuparea în întregime a provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, în timp ce continuă luptele şi în sudul Ucrainei, zona unde trupele ruse au înaintat cel mai mult la începutul invaziei. Rusia a dat marţi un nou ultimatum trupelor ucrainene din oraşul-post asediat Mariupol să se predea şi a deschis un coridor pentru soldaţii ucraineni care încă opun rezistenţă la combinatul siderurgic Azovstal, promiţându-le că vor scăpa cu viaţă dacă depun armele. Garanții de securitate pentru Ucraina SUA, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi despre cum să furnizeze garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze citat de Reuters. Preşedintele american Joe Biden s-a consultat cu aliaţi între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat Casa Albă mai devreme. Scopul videoconferinţei a fost "să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse", a adăugat sursa citată. Un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5. România și Polonia, la masă cu SUA, UE, NATO "Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate", a spus oficialul francez. "Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată (...)", a adăugat el. Aceste garanţii ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, a spus oficialul francez, decât ca mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa, a mai spus oficialul francez. Printre cei care au discutat cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut până la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina
Eveniment

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut până la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut atingând cel mai mic nivel de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Evoluția vine pe fondul vremii mai calde și a semnalelor de la Kremlin că strategia privind plata combustibilului în ruble nu este posibilă pe termen scurt, anunță Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures pentru gaze naturale au scăzut marţi dimineaţa cu 12%, atingând valoarea de 84 de euro pentru un Megawatt-oră. Este cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie când Rusia a atacat Ucraina. Ședința de azi vine după ce vineri, înaintea Paștelui catolic, prețurile scăzuseră cu peste 9%. Prețul gazelor naturale din Europa a scăzut Declarația de luna trecută a lui Vladimir Putin că țările așa zis „neprietenoase” cu Rusia vor trebui să plătească materia primă energetică exportată de Moscova în ruble a determinat o sensibilitate crescută a piețelor europene față de livrările principalului furnizor de pe continent. Evoluția prețului la gaze în ultimele trei luni Nimeni nu prea vrea să plătească gazul în ruble Multe țări din Uniunea Europeană au refuzat să dea curs cererilor Rusiei. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus însă că „mai este timp” pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie. „Aceste plăţi urmează să ajungă la scadenţă undeva în luna mai” a adăugat Peskov. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea El a refuzat însă să comenteze dacă clienții ar fi fost de acord să plătească în ruble sau să creeze conturile bancare în moneda rusă cerute de Vladimir Putin. Un raport al firmei de analiză Maxar prognozează însă o creștere a temperaturilor în sud-estul Europei. Acest lucru va duce automat la o scădere a cererii de gaze naturale în perioada imediat următoare, ceea ce cu siguranță va avea un efect imediat și asupra prețurilor. Concurență pe GNL cu Asia Totuși, Europa se confrunta cu o criză a aprovizionării cu energie încă de dinainte de debutul conflictului din Ucraina. Mai mult, exista o concurență acerbă cu țările asiatice pentru livrarea de GNL (gaz natural lichefiat). „Prețurile mai mici ale GNL din Asia indică faptul că, în prezent, țările din regiune nu ar trebui să supraliciteze peste omologii lor europeni”, explică într-o notă analiștii de la consultantul Engie EnergyScan, citați de Bloomberg. Edmund Siau, analist principal pentru gaze și GNL al FGE, spune că prețurile gazelor naturale au scăzut destul de mult, pe măsură ce problemele fundamentale care afectau piața pe termen scurt au început să se relaxeze. „Practic, diminuarea cererii și schimbarea combustibilului au atenuat presiunile asupra prețului gazelor europene, dar concurența din Asia se profilează din ce în ce mai evident, a continuat Siau. Livrările de gaze rusești prin Ucraina nu au scăzut Conform analistului FGE, citat de Bloomberg, traderii se întrebau încă ce vor face țările asiatice după problemele pandemice din China și care vor fi strategiile de refacere a stocurilor pentru iarna viitoare. Evoluția livrărilor prin gazoductul Sudzha Marți, din cauza cererii scăzute de dinainte de Paște, fluxurile de gaze rusești prin Ucraina erau sub capacitate, însă Gazprom a spus că livrările sale sunt în concordanță cu nivelul cererii clienților săi. Dacă volumul de gaz care sosește în Ucraina pe la punctul de rețea Sokhranovka din Rusia a fost relativ constant, fluxurile de la stația Sudzha au scăzut destul de mult în ultimele zile. Însă livrările prin conducta Nord Stream au rămas stabile.

Generalul (r) SUA Ben Hodges: "Rușii nu mai au capacitatea pentru alte ofensive anul acesta"
Eveniment

Generalul (r) SUA Ben Hodges: "Rușii nu mai au capacitatea pentru alte ofensive anul acesta"

Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta, a explicat generalul în rezervă Ben Hodges fost comandant al Armatei SUA în Europa, într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS. Acesta a explicat faptul că statul major rus nu a reușit să mobilizeze mulți rezerviști, ceea ce îi arată că această a doua fază a războiului va fi și ultima. Hodges crede că există o presiune imensă venită de la Kremlin asupra generalilor implicați în conflictul din Ucraina pentru a cuceri orașul-port Mariupol până pe data de 9 mai, când în Rusia se sărbătorește în fiecare an a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, pe care ei numesc Marele Război Patriotic. „Este o paradă uriașă în Piața Roșie în fiecare an. Deci, evident, trebuie să „defileze” cu ceva la paradă, să arate ca o victorie pe 9 mai. Cred că această dată are o importanță foarte mare la Moscova” Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta Hodges caracterizează ultimele șapte săptămâni ca fiind un efort foarte prost gestionat de Rusia. „Și-au supraestimat total capacitatea. Nu au fost pregătiți pentru lupta în care au intrat. Ucrainenii i-au învins la fiecare pas. Așa că, bineînțeles, Rusia s-a retras acum din majoritatea locurilor și se concentrează pe regiunea Donbas”, a spus generalul în rezervă. Ben Hodges spune că cel mai interesant aspect remarcat după retragerea trupelor din operațiunile desfășurate în zona Kievului este faptul că statul major ru a decis să nu mobilizeze toți rezerviștii. „Acest lucru îmi spune că nu va fi o fază a treia a războiului și că ceea ce vom face acum în următoarele săptămâni este faza a doua. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse Se vor concentra pe încercarea de a câștiga controlul asupra întregului Donbas. Și cred că asta va fi totul pentru restul anului. Este clar că nu au capacitatea pentru alte ofensive, mai ales dacă nu au mobilizat alte trupe pentru a continua lupta după aceasta”, a spus fostul comandant al Armatei SUA în Europa. Însă acest lucru nu înseamnă că luptele se vor încheia până pe 9 mai, ci doar că rușii nu vor mai putea conduce operațiuni ofensive. „Cu siguranță, luptele vor continua. Vor continua atâta timp cât au rachete care ucid civili ucraineni nevinovați”, explică Ben Hodges. Capacitate limitată pentru noi ofensive anul acesta Generalul american mai spune că rușii au luat decizia de a se retrage și de a bombarda civilii din cauza loviturilor pe care le-au primit și a lipsei de resurse. „Sincer, nici măcar nu pot construi tancuri noi, deoarece sancțiunile restricționează tipurile de piese pe care trebuie să le aducă pentru echipamente noi. Asta limitează mult capacitatea lor de a lansa operațiuni ofensive ulterioare, în special către Odesa, de exemplu, sau către Kiev. Nu cred că au potențial asta anul acesta pentru astfel de operațiuni”, explică Ben Hodges. De curând, SUA a livrat către Ucraina un nou transfer de arme care a cuprins 18 obuziere Howitzer cu rază medie de acțiune și muniție constând în 40.000 de obuze. Vor urma și alte tipuri de muniție care vor lua drumul zonelor de conflict, precum transportoare blindate. Mulți au susținut că acest ajutor este foarte mic în comparație cu nevoile Ucrainei din conflictul cu Rusia. Ben Hodges are o altă viziune. „Obuzierele Howitzer sunt deosebit de importante și, mai ales, muniția care vine cu acele obuziere. 18 astfel de piese sunt echivalentul unui batalion de artilerie american. Este un ajutor substanțial. Vorbim despre un sistem de arme de înaltă calitate. Totuși, trebuie să spun că nu este suficient”, explică generalul american. Ucraina are nevoie de arme Acesta explică faptul că ucrainenii au nevoie disperată de arme cu rază lungă de acțiune, precum rachete, piese de artilerie sau drone. Acestea au capacitatea de a distruge sistemele rusești care provoacă cele mai mari daune în orașele ucrainene și care vor juca, de asemenea, un rol critic în această fază următoare a conflictului. „De exemplu, este nevoie drone Switchblade. Acestea sunt foarte bune, ar mai fi nevoie nevoie de o mie. Dacă calculăm o dronă per tanc, per sistem de artilerie, per vehicul de luptă de infanterie, puteți vedea de cât de multe astfel de drone este nevoie să le livrăm” , spune Ben Hodges. Este vorba despre noi să susținem democrația versus autocrație. Și chiar mi-ar plăcea să aud administrația vorbind despre câștiguri și să aibă un sentiment de urgență pentru a ajunge acolo. În caz contrar, această fereastră de oportunitate pe care o avem în următoarele două săptămâni pentru a perturba cu adevărat încercarea Rusiei de a construi va trece. Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Administrația SUA a explicat în ultimele săptămâni că scopul acțiunilor sale din ultimele săptămâni este de a întări prin susținere militară capacitatea Ucrainei de a sta la masa negocierilor cu Rusia. „Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Noi suntem doar niște observatori care aplaudă Ucraina. Este vorba despre democrația din întreaga Europă și despre oprirea unei autocrații. Chinezii sunt cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă. Deci, există implicații mult mai departe de Mariupol sau de Kiev. Dacă Statele Unite ar spune că vrea să câștige, asta înseamnă că toate forțele ruse se întorc înainte de 24 februarie. Toți ucrainenii care au fost deportați aduși înapoi acasă imediat, un angajament pe termen lung pentru restabilirea deplină a suveranității ucrainene. Asta înseamnă Crimeea și Donbas și, în final distrugerea capacității Rusiei de a-și proiecta puterea în afara țării” a încheiat generalul Ben Hodges.

Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea
Internațional

Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Ofensiva disperării lui Putin în Ucraina. Trupele ruse şi-au încheiat regruparea în vederea lansării unei ofensive în estul Ucrainei, a anunţat luni Ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce un oficial militar american a declarat că Rusia are în prezent în sudul şi estul Ucrainei în total 76 de grupuri tactice la nivel de batalion, relatează CNN şi Reuters. Ofensiva disperării lui Putin în Ucraina "Consolidarea grupării ofensive are loc în urma transferului de unităţi ruseşti suplimentare. Luptele cele mai intense se desfăşoară în regiunile Slobojanski şi Doneţk", a declarat la o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, colonelul ucrainean Oleksandr Motuzianik. "(Rusia) se pregăteşte pentru o ofensivă în estul Ucrainei pentru a stabili un control complet asupra teritoriului regiunilor Doneţk şi Lugansk şi a asigura stabilitatea" unui coridor terestru cu Crimeea, a explicat oficialul ucrainean. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse El a susţinut că trupele ucrainene au recuperat de sub controlul forţelor ruse mai multe aşezări în jurul oraşului Izium din regiunea Harkov. Oraşul Izium şi zonele învecinate acestuia sunt locurile cu cea mai mare concentrare de trupe ruseşti, care vor încerca din această zonă să-şi dezvolte ofensiva în estul Ucrainei, a mai spus Oleksandr Motuzianik. Rusia se laudă că a lovit sute de ținte Statul Major al armatei ucrainene anunţase anterior că "în zona operaţională de est, forţele armate ale Federaţiei Ruse îşi finalizează formarea unei noi forţe ofensive", în urma regrupării trupelor retrase din nordul Ucrainei şi din zona capitalei Kiev. Armata rusă testează în prezent prin atacuri individuale punctele slabe în liniile de apărare ucrainene, după ce în timpul nopţii de duminică spre luni a lansat noi atacuri asupra unor oraşe din Donbas, a mai precizat Statul Major ucrainean în raportul său zilnic privind evoluţia frontului. Trupele ruse au pătruns între timp în oraşul Kreminna, din regiunea Lugansk. De partea sa, Rusia a confirmat intensificarea campaniei militare şi a susţinut că a lovit în cursul nopţii sute de ţinte militare ucrainene, inclusiv posturi de comandă şi depozite de muniţii. Potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de Reuters, au fost efectuate atacuri aeriene asupra a 108 zone unde erau concentrate trupe şi echipamente militare ucrainene şi au fost atacate cu artileria 315 ţinte militare, majoritatea în Donbas. Peste 60.000 de soldați, în est și sud Premierul ucrainean Denis Şmîgal a declarat că în oraşul distrus Mariupol încă se dau lupte şi soldaţii ucraineni au încă sub control unele părţi din sud-estul oraşului. Potrivit Rusiei, singurul punct de rezistenţă ucrainean care a mai rămas în acest oraş este la combinatul Azovstal. La rândul său, un responsabil american de la Pentagon a confirmat că Rusia a trimis întăriri în Ucraina în ultimele zile, crescând în acest timp cu 11 numărul grupurilor tactice la nivel de batalion, astfel că în prezent Rusia are în Ucraina 76 de astfel de formaţiuni. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari.

Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, "val de infracțiuni violente"
Internațional

Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, "val de infracțiuni violente"

Kremlinul atacă moralul Europei cu minciuni. Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev a avertizat Europa că îşi poate crea probleme economice prin măsurile luate împotriva Rusiei, transmite duminică dpa. Kremlinul atacă moralul Europei cu minciuni "Insolvenţa Rusiei poate deveni insolvenţa Europei", a spus Medvedev, care în prezent este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate fde la Moscova. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski El a acuzat-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că urmăreşte să provoace falimentul Rusiei, aceasta fiind după părerea lui "intenţia secretă a masochiştilor de la Bruxelles", "Val de infracţiuni violente" Oficialul rus a avertizat Europa şi despre alte consecinţe posibile ale sancţiunilor occidentale împotriva ţării sale, sugerând că acestea ar putea provoca o hiperinflaţie pentru care "nu se va mai putea da vina pe ruşii cei răi". Un alt rezultat ar putea fi o penurie de alimente de bază, a adăugat el. Medvedev a mai susţinut că refugiaţii ucraineni din Europa ar putea dezlănţui "un val de infracţiuni violente".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră